28 de kilometri de arhivă, zeci de mii de victime. CNSAS continuă procesul de recuperare a memoriei comuniste. Exclusiv

CNSAS. Sursa foto: Arhiva EVZ

De 25 de ani, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) depune un efort continuu de apărare a memoriei naționale, prin asigurarea cunoașterii în profunzime a trecutului comunist. Este un demers reparatoriu necesar pentru victimele aparatului represiv, dar și unul vital pentru crearea unui fundament solid pentru tinerele generații, după cum ne-a declarat profesorul Constantin Buchet, președintele colegiului CNSAS.

De-a lungul celor 25 de ani de activitate, CNSAS a traversat o serie de momente definitorii, care au contribuit la conturarea identității instituției în spațiul public românesc. Aceste etape semnificative au fost rememorate de profesorul Constantin Buchet, actualul președinte al consiliului, care conduce instituția din 2018, dar care este implicat în activitatea acesteia încă din momentul fondării.

„În 2000 (anul creării CNSAS - nr), nu am avut un aparat format din funcționari publici, din martie până undeva prin septembrie. Practic, colegiul de atunci fișa și nota într-o cameră mică de la Comisia de Decorații a Parlamentului României”, rememorează președintele CNSAS.

Problema sediului administrativ, dar mai ales a spațiului de arhivă a reprezentat o primă provocare majoră. Soluția a fost „importată” din Cehia, în timpul unei vizite la instituția similară, care folosea un spațiu al rezervelor statului și al Ministerului de Interne.

„Și atunci am venit cu această idee și la noi acasă și am efectuat demersul pe lângă guvernul de atunci, guvernul Adrian Năstase, dacă se poate identifica un spațiu de arhivă. Și s-a identificat acest spațiu al Agenției Naționale a Rezervelor Statului, la unitatea teritorială Popești-Leordeni, unde avem trei hale”, spune profesorul Buchet.

Cea mai liberală arhivă

Cele trei hale deținute de CNSAS conțin 28 de kilometri liniari de arhivă, iar volumul de documente se extinde an de an. „Este a doua arhivă ca mărime după cea poloneză a Institutului pentru Memoria Națională”, subliniază președintele colegiului CNSAS, care mai precizează că este și „cea mai liberală arhivă din Europa de Est în materia accesului, dintre toate statele foste comuniste care administrează astfel de arhive ale polițiilor politice comuniste”.

Dar până să ajungă la aceste rezultate, drumul a fost lung - consiliul a primit spațiul de arhivare de la Popești Leordeni abia în 2004. Abia în 2006, au urmat hotărârile CSAT care au reglementat preluarea dosarelor și documentelor fostei Securități de la deținătorii de arhivă, reprezentați de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Apărării.

„În 2006, țin minte că am avut primele dosare, de exemplu, de la fondul Direcției a 4-a, Contrainformații Militare, și al Direcției a 5-a, Securitate și Gardă, care erau în custodia Ministerului Apărării Naționale”, precizează profesorul.

Dinamica nomenclaturii comuniste

Ulterior intrările de documente în arhiva CNSAS au început să crească în volum. „Este o parte mai puțin vizibilă a activității noastre. Am preluat, de exemplu, aproape 12.000 de dosare de cadre ale Securității. Un alt aport major a fost cel al așa-numitei Baze a Centrului de Informații și Documentare al Securității, CID, care arată de fapt referința fiecărei persoane urmărite sau persoane care au avut act de colaborare cu fosta Securitate”, explică președintele colegiului.

În halele CNSAS au fost preluate documente și din Arhiva de Informații Externe a Securității, în ceea ce privește migrația. Dar și dosare „Fond bibliotecă”, adică informațiile despre cine accesa cărțile interzise aflate la „Fondul secret”, pe care Securitatea le monitoriza.

În 2023, consiliul a preluat de la Ministerul Apărării Naționale mai multe documente care provin de la cabinetul lui Nicolae Ceaușescu, al lui Tudor Postelnicu, al generalului Gianu Bucurescu și alte nume importante din nomenclatura vremii. „Sunt interesante de procesat, pentru că arată mecanismul de interferență între linia politică și linia operativă funcțională a Securității. Adică dinamica nomenclaturii, rolul fundamental al secretarului general. Este o limpezire a ceea ce înseamnă procesul de luare a deciziilor la nivelul Comitetului Central și a modului în care a acționat armata și Securitatea în instrumentarea unor acțiuni de urmărire, de supraveghere informativă generală”, precizează profesorul Buchet.

Extinderea continuă

În prezent, CNSAS are aproape 1,7 milioane de fișe de cartotecă, iar fondul documentar continuă să crească. Consiliul urmează să preia fondul de la Administrația Națională a Penitenciarelor.

Este vorba de „dosarele ofițerilor și ale cadrelor de penitenciar, ale deținuților politici sau ale penitenciarelor și închisorilor comuniste, care sunt, de fapt, harta unui gulag românesc. Pentru că abuzul și represiunea nu au existat numai în perioada stalinistă, ci au continuat și în anii ‘60, ’70 și ‘80, sigur, sub alte forme”, explică președintele colegiului CNSAS.

Pentru a putea gestiona eficient și asigura protecția noului fond arhivistic, CNSAS a obținut în 2020, printr-o hotărâre de guvern, o a patra hală, la Popești Leordeni. Dar pe care poate începe să o amenajeze abia din acest an, printr-un proiect cu Compania Națională de Investiții.

„Nu a depins de noi, dar am respectat toate procedurile legale. Sunt niște mecanisme care, sigur, sunt sinuoase, dar până la urmă le-am respectat ca să fim în deplină legalitate, să putem să  sistematizăm hala, să o amenajăm astfel încât să putem primi cele aproape 1.700.000 de fișe de la Serviciul Român de Informații și alte documente sau dosare”, spune profesorul Buchet.

Litera fundamentală a legii

După 25 de ani, activitatea CNSAS nu înseamnă doar kilometri de arhivă care continuă să crească, ci și zeci de mii de români, victime ale regimului comunist, care și-au putut citi dosarele, și alte câteva mii de cercetători care au putut studia documentele fostei Securități și ale altor instituții represive.

„Accesul la propriul dosar este litera fundamentală a legii, dar nu este numai un enunț administrativ. Este un obiectiv fundamental în ceea ce privește apărarea memoriei naționale și integrarea misiunii publice a CNSAS în sfera politicilor memoriei ale statului român. Este vorba de cunoașterea trecutului comunist și asigurarea unui fundament sănătos pentru memoria timpului prezent, mai ales în comunicarea cu generațiile tinere care au crescut după revoluția din decembrie 1989”, subliniază președintele colegiului.

Ca o confirmare a relevanței internaționale dobândite în cei 25 de ani de activitate, CNSAS va prelua, începând cu acest an, președinția rețelei europene a comisiilor și autorităților care studiază arhivele fostelor poliții politice comuniste, al cărei mebru fondator este din 2008.