27 aprilie. Raportul Organizației Internaționale a Muncii prezintă dezastrul. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

O zi relaxantă şi plăcută ba chiar interesantă sub aspectul trăirilor emoţionale. Aspecte favorabile cumpărăturilor făcute cu bani puţini, dar inspirate, domeniul neguţătoriei e favorizat. Datele din presă sunt contradictorii.

Se distruge economia, se omoară bătrânii, în mod organizat, sub pretextul ”grijii” se înrobesc și se trimit în Occident sclavi. Iată un material de la Bruxelles, despre pierderile enorme mondiale:

Ultimul raport al Organizației Internaționale a Muncii prezintă efectele catastrofale ale Covid19 asupra timpului de muncă și a veniturilor la scară mondială.

Idolul lui Mircea Badea. N-a mai văzut niciodată un om ca el

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Astfel, se estimează că pandemia va duce la dispariția a 6,7% din orele de muncă în al doilea trimestru al lui 2020, adică echivalentul a 195 milioane de locuri de muncă.

Cele mai mari pierderi de locuri de muncă se întrevăd deja în statele arabe, circa 5 milioane, în Europa, circa 12 milioane de locuri de muncă, în zona Asia-Pacific circa 125 milioane. Cele mai multe locuri de muncă se vor pierde în țările cu venituri superioare, circa 100 milioane, depășind cu mult criza 2008-2009.

Sectoarele cele mai lovite sunt serviciile hoteliere și restaurantele, industria manufacturieră, comerțul în detaliu, activitățile comerciale și administrative, transportul aerian, industria de lux și turismul.

Din populația mondială activă de circa 3,3 miliarde de persoane, peste 4 persoane din 5, adică 81% sunt afectate în prezent de închiderea totală sau parțială a locurilor lor de muncă.

Raportul Organizației Internaționale a Muncii descrie Covid19 drept cea mai grea criză mondială de la al doilea război mondial.

Studiul arată că 1,25 miliarde de muncitori sunt angajați în sectoare identificate cu risc mare și foarte mare pentru reducerea salariilor, a timpului de muncă și a desființării locurilor de muncă.

Potrivit OIM, este nevoie de măsuri pe scară largă, articulate în jurul a mai multor piloni: suport pentru companii, locuri de muncă și venituri; protecția muncitorilor la locul de muncă și recurgerea la dialogul social între guvern, lucrători și angajatori pentru a găsi soluții.