Ceaușescu m-a întrebat care este motivul că Securitatea nu s-a implicat în rezolvarea cazului L. Tokes. I-am raportat că nu intră în atribuţii, şi că nici nu ar fi fost bine pentru că ar fi luat cazul o altă amploare care nu era de dorit.

Menţionez că, din cîte am aflat ulterior, încă din dimineaţa de 16 dec. 1989 Ceaușescu N. fusese informat cu evacuarea familiei Tokes de către Bobu Emil, care probabil că la rîndul lui fusese informat de primul secretar Bălan Radu.

Ţin să precizez că, din convorbirile pe care le-am avut în noaptea de 16/17 dec. numai cu col. Sima, acesta mi-a raportat în permanenţă, la diferite intervale (în total 3-4 am avut convorbiri) că cîteva sute de derbedei, elemente care provoacă dezordine și se dedau la acte de distrugeri, că au molestat cadre de miliție și militari de la trupele de securitate. Eu nici măcar nu i-am indicat col. Sima să se ia măsuri de reţinere împotriva acestor elemente despre care îmi raportase. Nici măcar nu a venit vorba despre aceasta.

Menţionez că misiunea gl. Macri și a celorlalți pe care i-am trimis la Timișoara a fost aceea de a se stabili, în primul rind, ce amestec au străinii și străinătatea în declanşarea evenimentelor, întrucît pe baza datelor pe care le deţineam din surse externe, rezulta acest lucru; să ajute conducerea securităţii în organizarea acţiunilor operativ-informative”.

„Elementul străin nu s-a implicat în continuare”

„În legătură cu elementul străin ţin să precizez: era de notorietate publică că în ultimii ani relaţiile României cu aproape toate statele se degradaseră şi mai ales cu Ungaria, datorită politicii duse de N. Ceauşescu; datorită condiţiilor necorespunzătoare de viaţă ale populaţiei, în ultimii ani mulți cetățeni români trecînd frau dulos granița, pentru ca începînd cu septembrie 1989 fenomenul să fie invers, o mare parte din aceştia reîntorcân duse în ţară; din cercetarea acestora a rezultat că unii fuseseră racolaţi de serviciile străine de spionaj şi trimişi cu misiunea de a submina regimul Ceauşescu, chiar prin acte de sabotaj care ar fi lovit interesele generale ale ţării.

Datele trimise de unităţile departamentului din exterior, atrăgeau atenţia că străinătatea în cvasitotalitatea eu nu-l mai agrea pe Ceaușescu, chiar nu-l mai doreau la conducerea statului român. Evident, cauza de fond însă ce a condus la declanşarea evenimentelor din dec. 1989 la Timişoara – aşa cum mi s-a raportat de organul de securitate local şi după cum şi ştiam din celelalte date, că fenomenul era caracteristic întregii populaţii din România, a fost nemulţumirea justificată a oamenilor faţă de condiţiile materiale şi spirituale în care oamenii erau siliţi să trăiască. Dacă nu ar fi existat aceste nemulțumiri, oricîte încercări ar fi făcut străinătatea pentru a-l răsturna pe Ceaușescu și regimul politic impus de el, nu ar fi reușit.

Începînd cu noaptea de 16/17 dec. şi în continuare pînă în data de 20 dec. 1989 organul de securitate local – col. Sima, cît şi gl. Macri şi în lipsa lui col. Teodorescu îmi comunicau date din care rezultau că sute de elemente turbulente au devastat orașul și că elementul străin nu rezultă a se fi implicat în continuarea fenomenului”.

„Noaptea groazei” – jurnalul generalului de securitate Emil Macri

Generalul de securitate Emil Macri, fost șef al Direcției de Contrainformații Economice, începe să-și consemneze activitatea pe data de 16 decembrie 1989. Fragmente din ele, intitulate sugestiv „Noaptea Groazei”, apar în EVZ pe 25 și 27 iulie 1992, sub semnătura Magdalenei Manea.

Generalul Macri notează că, la ora 10.00, erau adunate în fața casei lui Laszlo Tokes, 60-100 de persoane. Fostul securist scrie că prim-secretarul județului cere „să se ia măsuri ferme” și „să nu fie lăsați să-și facă de cap”. Apoi, consemnează că pastorul a fost „luat de Securitate”. Jurnalul enumeră mai multe măsuri cum ar fi: „baraj de frontieră în adâncime” și „încetarea eliberării de pașapoarte în Timiș”. Se poate deduce lesne din însemnările sale că generalul Macri știa perfect ce urma să se întâmple la Timișoara. Jurnalul se încheie brusc la orele 13.30 cu mențiunea „foc de avertisment”. Generalul Macri a murit în aprilie 1991 în timp ce era arestat pentru acuzația de complicitate la genocid.