13 iunie 1990, ziua când Poliția și Armata au dat foc Capitalei. Imagini exclusive din Expoziția "Fenomenul Piața Universității - 30 de ani", deschisă de azi la Palatul Suțu

13 iunie 1990, ziua când Poliția și Armata au dat foc Capitalei. Imagini exclusive din Expoziția "Fenomenul Piața Universității - 30 de ani", deschisă de azi la Palatul SuțuSursa foto: Wikipedia

Trei fotojurnaliști care au înregistrat fotografic Fenomenul Piața Universității 1990 și au lucrat apoi la ziarul România liberă s-au reîntâlnit după 30 de ani cu scopul de a înfățișa manifestația pentru libertate în 52 de imagini, câte zile a ținut demonstrația-maraton, pe simezele deschise ale Muzeului Municipiului București – gardul Palatului Suțu din inima Capitalei.

Vernisajul expoziției lui Nic Hanu, Pascal Ilie Virgil și Victor Roncea are loc azi, 13 iunie, la ora 17.00, în prezența mai multor personalități și participanți la mișcarea anticomunistă. Din expoziție nu lipsește și un panou cu presa vremii, mai ales ziarele Azi și Adevărul. Evenimentul va fi urmat de o slujbă de pomenire la Crucile din Piața Universității.

În exclusivitate pentru Evenimentul Zilei, cei trei oferă publicului, în avanpremieră, o serie de fotografii din 13 iunie 1990, unele publicate în premieră absolută. Imaginile surprinse de autori demonstrează încă o dată că operațiunea din 13 iunie 1990 a fost jocul mai multor servicii speciale, din România și străinătate, fiecare cu interesul lui.

Pentru cei mai tineri amintim doar frază interceptată dintr-o transmisiune a Ministerului de Interne: „Vă rog să-l informați pe domnul președinte: dăm foc la toate autobuzele. Această a fost înțelegerea”.

După cum se vede în imaginile reproduse și de noi acestea au ars bine de tot, în așteptarea minerilor care vor invada Capitala a doua zi.

Fotograful Nic Hanu a cuprins în fotografiile sale mai multe evidențe care demonstrează indubitabil pentru un specialist că modul uniform și puternic în care au ars autobuzele nu poate fi datorat doar unor sticle incendiare (și ele venite de unde?). La fel, mai ales, explozia a cărei ciupercă se ridică până la etajul 4 al clădirii Poliției.

Pe de altă parte, astăzi cunoaștem că la subsolul și primele nivele ale sediului Poliției Capitalei se află o parte din arhivă Securității Municipiului București în care se stocaseră monitorizările evenimentelor din decembrie 1989 – audio, video și scrise – care puteau afecta serios interesele Armatei conduse acum de capi din agentură sovietică din România. Speculațiile din zona serviciilor secrete este că focul de la Poliția Capitalei a fost pus de specialiștii din Armata care au acționat și în decembrie 1989.

„Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă, până nu vom câștiga libertatea noastră”, era refrenul preferat al zecilor de mii de participanți din „Zona Liberă de Neocomunism a României”.

Într-adevăr, ultimii plecați nu au făcut-o de bună voie ci numai ridicați pe sus în cătușele milițienilor transformați peste noapte în polițiști, loviți sub paturile de armă ale jandarmilor proaspăt redenumiți din trupeți ai Securității și, apoi, mai ales, însângerați de bâtele și chiar topoarele minerilor manipulați de conducătorii vizibili sau din umbră ai Guvernului FSN, din care făceau parte și intelectuali GDS că Andrei Pleșu și Mihai Sora, care nu și-au dat demisia în semn de protest. Cei arestați și maltratați – elevi, studenți, intelectuali sau simpli bucureșteni revoltați – au fost încarcerați ilegal în condiții de lagăr și torturați, uneori bestial.

Expoziția se află pe simezele Palatului Suțu în perioada 13 iunie - 13 iulie 2020.

Ne puteți urmări și pe Google News