Prima întâlnire a lui Victor Ponta cu liderii străini va fi la congresul PES de la Budapesta, de mâine, când se vor putea vedea efectele în plan extern ale acuzaţiilor aduse premierului în ţară.

Până la urmă însă, chiar și după votul din Parlament Victor Ponta nu a fost „excomunicat” de partenerii SUA și UE. Asta chiar în ciuda încercării vizibile de a impulsiona și inflama reacții externe, acestea au rămas principial-prudente după acuzațiile DNA.

Politicienii vestici nu sunt nici fete mari şi nici nu cred în coincidenţe, iar a impulsiona schimbarea unei majorităţi parlamentare prin legarea bruscă a şefului guvernului de o găinărie ușor imputabilă, pe scară largă politicienilor, trece linia jocului. Cam tot atât cum trece peste linia jocului şi o ordonanţă de urgenţă de legiferare a traseismului primarilor către tabară cu mai mari șanse de câștig în alegeri - aia a deranjat real „ambasadele” dacă își mai amintește cineva.

Victor Ponta poate termina guvernarea și poate lua o pauză politică să mediteze la erorile făcute în acești ani.  Premierul este până la urmă un politician tânăr, dar dintr-o epocă politică care apune. Pentru a se reinventa ca politician, are nevoie de o pauză de evaluare după care poate reveni cu lecțiile politice aprofundate.

Pentru a-și păstra însă spațiul de revenire politică, Victor Ponta are nevoie acum să nu-și distrugă relațiile externe cu statele și politicienii care alcătuiesc clubul politic global din care fac parte toți politicienii naționali.   

Ca să nu-și distrugă relațiile externe, Victor Ponta nu trebuie să devină berbecele celor care aţâţă Parlamentul împotriva Justiției și care știind că însuși premierul are acum o chestiune personală, să-l folosească ca să submineze tot ce a fost susținut de partenerii UE-SUA până acum.  

Parlament contra Justiţie nu duce decât spre colapsul ţării, deci trebuie găsită împăcarea, iar asta trebuie făcută de premier cu stomac politic, moderaţie şi calcul.

Contrar opiniei generale, consideraţia despre strategia de comunicare a premierului cu statele vestice - cu „ambasadele” cum s-a încetățenit în limbajul de presă - a atins punctele esențiale și l-a ajutat pe Victor Ponta măcar să se explice.

În primul rând, menținerea lui Robert Cazanciuc la Justiţie arătă că premierul îşi păstrează sângele rece politic, chiar şi atunci când toată presiunea era să și-l piardă. Ministrul Justiției este un produs politic al circumstanţelor, pe de o parte atipic, pe de altă parte, optim pentru tipul de presiune la care a fost supusă guvernarea Ponta și a combinat un simţ diplomatic cu spirit practic, elocventă fiind poziționarea între Parlament-Comisia Juridică și Justiție-CSM-ÎCCJ.  

În al doilea rând, a ajutat corespondenţa, chiar și cu iz patetic, cu ambasadele străine explicând  - deși în formă alterată –  că majoritatea parlamentară este totuși o oglindire a democrației noastră orginale și nu este indicat a fi modificată decât prin mecanisme parlamentare.   Această corespondență a arătat un punct de vedere  în afara celui vehiculat de majoritatea anti-Ponta.  Și ca întotdeauna în comunicare, este util măcar să expui și punctul tău de vedere, ca și condiție minimă a supraviețuirii.

În al treilea rând, PNL nu este încă suficient de convingător în propriile demersuri și nici nu are cum să fie, pentru că şi asupra sa s-au abătut multe atacuri, iar coincidența moțiunii cu dezvăluirea acuzațiilor la adresa șefului guvernului vizat de moțiune, a fost pur și simplu, prea mare.

Şi mai este ceva, Victor Ponta trebuie să producă rezultate palpabile în economie şi viaţa de zi cu zi pentru a avea ce spune după această guvernare foarte atacată.  

În rest, premierul să se preocupe să-și țină discuția deschisă cu partenerii externi. Tema congresului socialiștilor europeni,  „O Europa cu doua viteze”, este o bună ocazie pentru Victor Ponta, să spună politicienilor europeni ce vrea ca om politic despre ţara pe care încă o guvernează şi politica europeană în care vrea să fie prezent.