UE trimite România în faţa Curţii de Justiţie, pe motiv că nu aplică normele de combatere a spălării banilor. Bucureştiul reacţionează

Ministerul Afacerilor Externe reacţionează după ce Comisia Europeană a decis să dea în judecată România, în urma neaplicării normelor legate de spălarea banilor.

Ţara noastră e trimisă astfel în faţa Curţii de Justiţie a UE, însă MAE arată că e vorba de "un act procedural standard".

Autorităţile române susţin că în Senat există deja un proiect supus dezbaterii pentru implementarea acestor norme.

"Decizia Comisiei Europene de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cauza 2017/0417 - procedură de infringement referitoare la netranspunerea Directivei 2015/849/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE şi a Directivei 2006/70/CE – este un act procedural standard, realizat în cazurile în care un stat membru nu notifică instituţiei europene, în termen, actul normativ naţional care transpune, integral, actul legislativ european.

Filmul care rupe netul. Netflix dă lovitura cu un thriler profund

Vești proaste despre Florin Piersic. Ar putea rămâne fără picior - surse

Până la acest moment, Grefa CJUE nu a comunicat autorităţilor române o cerere introductivă depusă de Comisia Europeană.

Redactarea şi depunerea de către Comisie a acestei cereri la Grefa curţii (sesizarea efectivă) este un act procedural diferit, ulterior ca localizare în timp aceluia al luării deciziei de sesizare efectivă a instanţei europene", arată MAE în cadrul unui comunicat de presă.

Ţara noastră are un calendar pentru implementarea acestor norme. Dacă îşi asumă acest calendar, atunci Uniunea Europeană poate să amâne trimiterea acestui dosar în faţa Curţii de Justiţie a UE.

"Pe baza unui calendar ferm de conformare, asumat de autorităţile române cu atribuţii de reglementare în domeniul spălării banilor, Comisia Europeană poate decide amânarea sesizării efective a CJUE.

În scopul transpunerii integrale a Directivei 2015/849/UE, instituţiile responsabile la nivel naţional, respectiv Secretariatul General al Guvernului (SGG), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) şi Ministerul Justiţiei (MJ) au elaborat şi promovat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Proiectul în cauză, deplin compatibil cu actul legislativ european, a fost aprobat în şedinţa Guvernului României din data de 31.05.2018. În prezent, respectivul proiect se află în dezbaterea Senatului, prima cameră parlamentară sesizată, (L390/2018[1]), parcurgând procedura specifică de legiferare", conchide MAE.