Târgul mieilor din București. Ciobanul Ghiță cu șubă, clop și pantofi de lac cu cioc

Târgul mieilor din București. Ciobanul Ghiță cu șubă, clop și pantofi de lac cu cioc

S-a dat startul la „Târgul de miei” de la Piața Apărătorii Patriei, din sectorul lui Piedone. Mii de mieluți vor fi sacrifi cați în următoarele zece zile în unicul abator „pascal” din Capitală.

Doar zece din cele 32 de țarcuri, amenajate pentru „Târgul de miei” din spatele stației de metrou Apărătorii Patriei erau, ieri, populate cu viitoarele fripturi de pe masa de Paște a bucureștenilor. Prețul de vânzare era unic: 25 de lei pe kilogram, după sacrificare, sau 15 lei „în viu”. Populația tineretului ovin care urma să fie sacrificată, în mod european - prin asomare, nu depășea 300 de capete. S-a estimat, însă, de către Cristian Popescu- Piedone, primarul sectorului 4 că, în două săptămâni, de la șapte dimineața la șapte seara, până în ajunul Paștelui, cât este deschis târgul, că mii și mii de miei vor fi abatorizați pe loc, sub nasul cumpărătorului, în condiții de maximă siguranță sanitar-alimentară. „În cinșpe minute, mielul este sacrificat, tăiat, verificat sanitar și livrat cetățeanului, după normele europene! Nu ca pe centură sau în alte părți. Aici, omu’ vede pielea, nu blana mielului!”, nu-și mai încape în piele de mândrie „edilul de la patru”.

Până la amiază, veterinarul a înregistrat, la intrarea în „salonul” unde urmau să fie electrocutați - la 220 volți - apoi jupuiți și tranșați, mieluții destinați borșului, drobului și stufatului pascal, doar vreo 20 de miei. Oamenii mai mult se uitau, întrebau și plecau. După Florii este „bătaia mielului”!

Alegi mielul direct din țarc, îl cântărești și îl aștepți să-ți vină, în 15 minute, deja tranșat

Ne puteți urmări și pe Google News

Mieluții lui Ghiță au internet

„Azi, e ca-n prima zi de școală, când vii cu două caiete... N-am adus decât vreo 30 de miei, țurcane de Sibiu, că, dacă va merge bine, până la Paște, sper să dau vreo treipatru sute!”, e optimist Ghiță, ciobanul din Jina, județul Sibiu, ajuns celebru de pe urma unei reclame la Vodafone. Oierul Ghiță, echipat regulamentar, cu izmene, brâu, cămașă brodată și clop, transpira vizibil sub șuba din piele de oaie de sub care se ițeau, năstrușnici – spre hazul omologilor autentici - niște pantofi de lac cu cioc, specifici „ciobanilor” metropolitani. Ghiță, în schimb, îi ignoră și vorbește ca la carte în fața microfonului: „La Sibiu, îl dau direct de la oaie. Aici e mai greu, că are scăzământ. Pierde un kil două pe mașină, care consumă și ea, și mai scade încă un kil peaici că e nemâncat!”.

Primarul Piedone s-a imortalizat alături de ciobanul Ghiță. L-a întrebat care este diferența dintre mieii săi și ăilalți. Ghiță a răspuns, amuzat: „Ai mei au internet!”.

Tăcerea mieilor de Paște

În prima zi de desfacere a mieilor în spațiul special amenajat de lângă stația de metrou Apărătorii patriei, își antamaseră țarcurile doar zece ciobani din Teleorman, Dolj, Giurgiu și Ghiță de la Jina, Sibiu. Nea Nelu Preda din Ferentari, lăcătuș-mecanic la Direcția Pieței Apărătorii Patriei, este de doi ani „călău”, de miei. Adică, mai modern, asomator. Mii și mii de miei au intrat vii și au ieșit în pungi din mâinile sale. Mielul pe care Nelu tocmai l-a trimis în raiul țurcanelor a fost crescut de ciobanul oltean Săndel Almăjanu, din Bechet, Dolj, și va ajunge în oala domnului Gheorghe Păunescu, un pensionar de 80 de ani, venit tocmai din Militari. Săndel zice că a venit cu 25 de capete și nu crede că va da mai mult de cinci-șase pe zi, săptămâna asta: „Anul trecut am dat 200! Dar mai toți, după Florii!”. Clientul său, domnul Păunescu, inginer automatician la pensie, de 80 de ani, zice că a venit aici dintr- un singur motiv: „Aici îl consultă doctorul înainte să-l taie!”. Cei doi țin secrete datele tranzacției. E limpede că e loc de negociere.

Cumpărătorul așteaptă ca ciobanul să-i livreze viitoarea masă de Paște

Țurcane, țigaie și carabaș

Iulian Coman, de 52 de ani, crescător de animale din Zâmbreasca, Teleorman, a venit cu cinci mieluți din rasa „Țigaie cu cap negru”. „E greu să dai mielu’ acu’, cu două săptâmâni înainte de Paște. Normal, cumpărătorul îl vrea mai proaspăt...”, e lucid ciobanul telormănean care își vinde mieii în târgul acesta de peste opt ani. „Spre finalul perioadei, prețurile se mai modifică. În funcție de cerere, în plus sau în minus. Eu am 200 de bucăți și o să-i dau pe toți!”, se ambiționează ciobanul. Pe țarc are prețul afișat: 25 lei/kg. Este de formă: „Cu cât e mai mare mielul, las din preț!”.

Nu de aceeași părere cu el este Ștefan Dumitrache, de 60 de ani, nea Fane pentru cunoscători, cioban conjudețean cu Iulian Coman, dar de loc din Dobrotești. Nea Fane a avut 500 de miei de rasa Carabaș. De o sută a scăpat repede că i-au luat niște arabi, cu 15 kilul în viu, 300 speră să-i dea aici și pe restul să-i dea la toamnă sub formă de pastramă: „Că-i cam bunicică, păstrămioara de miel!”, râde moșul.