Economia României se bazează pe consum. În lipsa unei industrii care să susțină un mediu sănătos de afaceri, care ar genera bani în vistieria statului, guvernanții umblă la supraaciza la carburant. La aceasta se adaugă scumpirile de toamnă de la gaze și energie electrică
După relaxarea fiscală de la începutul anului, cuprinsă în Programul de Guvernare 2017-2020, odată cu venirea verii aceasta a început să fie o simplă teorie, mai mult sau mai puțin aplicabilă. Fondurile strânse la bugetul de stat s-au dovedit insuficiente pentru susținerea cheltuielilor cu salarii, pensii și datoriile României. Drept urmare s-a dat „liber” la scumpiri.
Supraacizarea carburanților va afecta întreaga piață
Așa cum s-a anunțat, în data de 15 septembrie, carburanții vor fi supraaccizați prețul la pompă crescând, teoretic, cu 16 bani/litru, urmând ca de la 1 octombrie să urmeze încă o majorare cu aceeași sumă. Conform datelor obținute de revista Capital, românii vor plăti benzina și motorina mai scump cu 9%, în cazul în care companiile din domeniu nu vor suporta o parte din creștera accizei. Dintre toate majorările de preț, cel al combustibilior este, de departe, cel mai important pentru că va avea impactul cel mai mare și cel mai rapid în toate domeniile economice. În primele luni ale acestui an, România ajunsese să aibă prețuri care se încadrau în primele cinci, cele mai ieftine din Europa. Este de așteptat ca transportatorii români să nu își mai alimenteze camioanele în țară , ci să prefere să-și facă plinurile în Bulgaria, Ungaria și Austria, unde prețul va fi mai mic.
Energia electrică se scumpește după trei ani
Instalarea a mii de MWh în centralele eoliene și fotovoltaice care au generat energie ieftină și în cantitate mare, a condus la o ieftinire de la 230- 240 de lei cât costa MWh în anul 2014, la 150-160 de lei MWh, la începutul acestui an, conform datelor preluate din revista Capital. Efectul s-a simțit în facturile consumatorilor, care au plătit cu circa 13% mai puțin. Prețul final conținând atât ieftinirea energiei electrice, dar și ajustarea de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a tarifelor de transport, distribuție și a scăderii taxei de congregare. La 1 iulie prețurile s-au majorat cu 8,6%, la consumator, în condițiile în care piața mai este reglementată 20%. ANRE estimează că la 1 octombrie va urma o nouă majorare a prețurilor, cu circa 5%, odată cu liberalizarea prețului cu 90%. În total, în anul 2017, vom plăti cu circa 14% mai mult energia electrică, urmând ca de la 1 ianuarie, prețul să fie complet liberalizat. România are 10 milioane de consumatori de curent electric, din care 8,6 milioane sunt consumatori casnici.
Prețul gazelor este dictat de piață în proporție de 50%
De la 1 aprilie, piața gazelor este complet liberalizată la achiziție. Pentru transportul acestora la consumator, ANRE încă se implică în stabilirea valorii finale. Aceasta este și explicația pentru care prețul gazelor a crescut doar cu 10 lei, de la 60 de lei/mWh, la 70 de lei/MWh. Conform revistei Capital, prețul de achiziție al gazelor are o pondere egală cu transportul acestora, în factura finală. Următoarea evaluare a costurilor unitare nete este în septembrie, când E.ON și ENGIE vor prezenta ANRE costurile suplimentare cu achizițiile. Față de precedenta perioadă, costul de achiziție a crescut cu 16%. Având în vedere că gazul cumpărat influențează prețul cu 50%, reiese că prețul final la consumator va crește cu 8%, dar ANRE a ajustat la 1 septembrie cu 20% tarifele de transport gaze, ceea ce diminuează cu 1% totalul. Niculae Havrileț, președintele ANRE, estimează că scumpirea gazelor va fi una de 6-7%, de la 1 octombrie. În România sunt 3 milioane de consumatori casnici de gaze, 95% dintre aceștia fiind arondați la ENGIE sau E.ON.
Recomandările noastre
