Nu-i păcăleşti cu reclame, citesc contractele de-a fir a păr, fug de supraîndatorare, reclamă la OPC tot ce prind. Sunt români care suflă în iaurt. Păcat că-s doar cinci.

Pentru ei, nu există minuni. Doar statistici, probe, studii. Aşa că, spun ei, sunt doar două şanse ca Iisus să fi mers pe apă: una că a mers pe budincă, alta că a avut o viteză uimitoare, ca a unei pietre pe care o aruncăm şi ţopăie pe suprafaţa apei. Sună a blasfemie, dar e tot ce îngăduie ştiinţa.

Totuşi, nu toate-s zâmbet. Mai ales când văd oameni cu boli grave care caută scăparea la tămăduitori ori tăietori sub limbă. "Cel mai grav este că bolnavii, unii care suferă de cancer, recurg la aceste metode şi renunţă la tratamente cu rezultate dovedite", spune unul dintre sceptici.

Au luat homeopate cu pumnul. Şi au trăit

România are o producţie foarte slabă de sceptici. O dovadă bună e Caritas, sistemul piramidal care le-a arătat românilor o galaxie hâtră din universul capitalist. Scepticii de astăzi sunt însă îngrijoraţi că românii au rămas victime ale ţepelor. Edi, unul dintre scepticii în lumea cărora am păşit pentru trei ore, face apel la logică: "Un om care face aceleaşi acţiuni şi aşteaptă rezultate diferite e nebun".

De Sceptici în România s-a auzit, pentru prima dată în presă, în februarie 2011, când anunţau, nici mai mult nici mai puţin, că vor lua o supradoză de medicamente homeopate, pentru a dovedi că aceste remedii sunt, citez, "apă chioară". Şi-au turnat atunci pe gât câteva tuburi, ba chiar au înghiţit mai multe decât planificaseră, deoarece presa nu a fost punctuală, iar scepticii au fost de acord să repete experimentul în faţa tuturor camerelor.

Cam la fiecare două săptămâni, ei pun pe site-ul lor, www.sceptici.ro, înregistrări audio ale dezbaterilor dintr-o sufragerie modestă de bloc. Aici îi găsim şi noi, cinci oameni strânşi în jurul unei mese, împinsă la un capăt într-un perete zgâriat de sus până jos. Edi, Adrian şi Andrei sunt programatori, Miruna lucrează în comunicare, iar Ovidiu este "bancher". Asta nu înseamnă că are banca lui, ci că lucrează în una. "Studioul" e în apartamentul lui, închiriat.

Viciu de sceptic: joc la Loto, dar ştiu că n-am şanse

Scepticii sunt genul de oameni care, după ce îţi răspund la o întrebare, nu simţi nevoia să revii cu un "adică?". Răspunsul lor e ca o lucrare ştiinţifică: argumente, exemple, concluzie.

Sceptici nu i-a făcut şcoala. Au devenit singuri. Internetul le-a fost armă în lupta cu minciuna. Până să ajungă la adevăr, au trecut însă şi ei prin mrejele pseudoştiinţei, ale păcălelilor. Ovidiu era fan horoscop. Când îşi făcea câte-o prietenă şi vedea că sunt sub trei stele la compatibilitatea zodiilor, era "foarte sceptic asupra relaţiei", glumeşte el.

Edi credea în superstiţii, Miruna juca la Loto. Încă o face, deoarece îi place să se gândească ce-ar face cu banii. Altfel spus, plăteşte un exerciţiu de imaginaţie, ştie mereu că şansele sunt lipite aproape perfect de 0%. "Suntem deschişi la idei, scepticii nu sunt cinici, negativişti, Gică contra de serviciu. Dar afirmaţiile trebuie temeinic dovedite“ ANDREI, membru Sceptici în România

GHID DE SUPRAVIEŢUIRE

Cum se feresc scepticii de ţepe şi false minuni

BANI. Miruna nu ar plăti 100.000 de euro pentru un apartament, aşa cum au făcut mii de români în anii 2007-2008, pe timpul creditelor "doar cu buletinul". Motivul: "Un apartament ceauşist expiră în 50 de ani, asta se ştie". Apoi, nu şi-ar băga niciodată bani într-un sistem, gen Caritas, care promite câştiguri uriaşe. Are şi aici un argument solid: "Păi, până şi pe piaţa bursieră, care e cea mai riscantă şi cu cele mai mari venituri potenţiale, câştigul maxim e de 30%".

Tânăra are o întreagă "carieră" pe la uşile Protecţiei Consumatorului. Ultima dată a reclamat firma de internet, deoarece a pus-o să plătească abonamentul pe întreaga lună, deşi o săptămână serviciul nu a funcţionat. "Oamenii nu îşi dau seama ce putere are un organism ca OPC", spune ea. "Dar nu uitaţi să cereţi numărul de înregistrare", atrage Miruna atenţia. Şi contractele de servicii sau muncă trebuie citite atent.

"Contractele sunt făcute de avocaţi. Avocaţii sunt plătiţi de angajator, aşa că e normal ca ele să caute să avantajeze cât mai mult angajatorul", ne lămureşte sceptica.

SĂNĂTATE. Biorezonanţă, radiestezie, homeopatie, iridiologie (diagnosticare prin cercetarea irisului), frenologie (determinarea facultăţilor psihice după conformaţia craniului), chiropraxie (metodă pentru tratarea afecţiunilor spatelui, care constă în manipulari şi apăsări ale articulaţiilor). Sunt practicile trecute de sceptici pe lista ţepelor în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul. Ei atrag atenţia că efectul lor nu a fost dovedit niciodată de un studiu ştiinţific.

"Aspirina e din scoarţă de copac. S-a luat elementul activ şi, prin îmbunătăţiri ale formulei, au fost eliminate efectele secundare. Medicina a asimilat tot ce s-a dovedit bun din medicina alternativă", spune Edi.

Zilele trecute, a văzut la televizor un reportaj despre exsanguinare în România. Probabil aţi auzit de tăietura sub limbă, este una dintre practici. "E o metodă invalidată de ştiinţă încă din secolul XVIII", spune el. A studiat bine subiectul. Practica este una preştiinţifică, asupra căreia s-a revenit în 1799, când preşedintele american George Washington a murit după o exsanguinare.

RECLAMĂ MINCINOASĂ. Adrian oferă exemplul unui iaurt care pretinde că îmbunătăţeşte funcţiile tractului digestiv. Dacă nu, adaugă reclama, "primeşti banii înapoi". "Nu ajută practic cu nimic. În alte ţări, de exemplu în Belgia, pentru acelaşi iaurt, au fost puşi să retragă reclama", explică Adrian.

Dacă verifici ce spune el pe internet, vezi că are dreptate. Scepticul a fost încântat când a citit ştirea că o femeie a înfruntat gerul de afară şi chiar a cerut banii înapoi. Şi i-a primit. Au luat la puricat şi reclamele care pretind că produsul X e bun pentru "întărirea sistemului imunitar".

Ovidiu s-a documentat ceva vreme pe acest subiect. "Am aflat că, dacă te-ai născut cu un sistem imunitar funcţional, el va învăţa să se ferească de boli, alergeni. Nu-l poţi întări, îl poţi ajuta", precizează el. Însă, când se referă la ajutor, vorbeşte de medicamente care să lupte cu boala, alergia. În timp ce mulţi români cred că imunitatea poate fi întărită, puţini ştiu că prea multă imunitate strică. "Există boala autoimună, când sistemul imunitar atacă propriul corp", spune Edi.

MINUNI. Religia intră şi ea sub lupa scepticilor. Nu judecă credinţa în Dumnezeu, ci aşa-numitele "minuni divine". "Dacă un om se vindecă de cancer ori o boală gravă, toţi spun că e o minune. Dar există cazuri în care organismul intră pur şi simplu în remisie. Ştiinţific vorbind, ar fi o minune dacă unui om i-ar creşte un membru, de exemplu", spune Edi. Şi asta deoarece "codul nostru genetic e făcut să favorizeze cicatrizarea, nu regenerarea.

La oameni nu se întâmplă, doar la unele şopârle e posibil. Există un singur organ în corpul uman care se regenerează – ficatul". De Apocalipse râd prin toate emisiunile. "La 21 mai se termină lumea, gata!". Numai în secolul acesta au fost cel puţin 30 de predicţii, presa le-a relatat. Dar de lumea nanotehnologiei, unde se întâmplă lucruri cu adevărat uimitoare, nu se scrie mai deloc.

Miruna îşi aminteşte de un studiu anti-minuni, făcut pe tema Lourdes, cel mai vizitat loc de pelerinaj catolic din lume. Studiul, consultat şi de noi, arată că rata de vindecare de acolo este identică cu cea dintr- un spital obişnuit.

DE CE AVEM O ROMÂNIE NAIVĂ

Elevul "fără gândire critică" şi lipsa unui Carl Sagan mioritic

De ce e România plină de naivi şi oameni fără iniţiativă? Scepticii se întorc pe firul vieţii până la şcoală. "Aveam o profesoară – povesteşte Edi – care ne-a dat lucrare şi ne-a cerut să spunem ce am înţeles dintr-o poezie. Eu am scris ce am înţeles eu. Când ne-a adus lucrările, mi-a zis că nu am scris ce era în comentariu". Andrei trage concluzia că sisteml nostru de educaţie nu ne învaţă să gândim critic.

Cei cinci oferă drept exemplu modelul educaţional din Massachusetts, SUA, unde şcolile aleg singure metodologia de predare, sunt evaluate după rezultatele elevilor, iar copiilor supradotaţi li se impun standarde mai înalte decât celorlalţi. "Stimularea elitelor e foarte importantă", crede Ovidiu.

Însă, revenind în România, Miruna vede că avem mare nevoie de un Pact pentru Educaţie. "Noul ministru schimbă ce a făcut vechiul, îi anulează munca. Măcar educaţia să nu mai fie subiect de ceartă politică, pentru că discutăm de viitorul unor oameni. Pot să îşi smulgă părul pe alte subiecte. Sunt copii care se formează într-un anumit fel şi apoi le e foarte greu să se mai schimbe", atrage ea atenţia.

Dacă educaţia stă la baza problemei, la vârf e lipsa comunicatorilor de ştiinţă. "Cercetătorii valoroşi care rămân în ţară îşi pierd vremea căutând fonduri mărunte şi nu au timp pentru PR", observă Miruna. În ţările dezvoltate ale lumii, comunicatorii de ştiinţă au început să apară prin anii 70. Până atunci, publicului îi erau ascunse experimentele de prin laboratoare, iar omul de ştiinţă era perceput drept un monstru care lucrează pe ascuns pe banii publici. Omul care a spart aceste tipare a fost Carl Sagan. Prin seria Cosmos: A Personal Voyage, americanul a fost pionierul popularizării ştiinţei, explicând în termeni comuni noţiunii greoaie ca originea vieţii şi locul nostru în Univers.

RECOMANDĂRI

Grupuri, site-uri şi filme pentru sceptici

Scepticismul este o mişcare foarte populară în Occident. În Statele Unite există "Societate scepticilor", care editează revista "Skeptic Magazine".

Unul dintre cei mai cunoscuţi sceptici de peste Ocean este James Randi, un iluzionist care a făcut senzaţie când, în urmă cu aproximativ 20 de ani, a pus un premiu pentru cel care va dovedi că lumea ştiinţifică s-a înşelat când a pus pe un domeniu eticheta de "pseudoştiinţă". Homeopatia e printre ele.

Între timp, premiul a ajuns la un milion de dolari, dar nu a fost cucerit încă. Pe lângă Skeptic Magazine, revistă disponibilă la www.skeptic.com, Sceptici pentru România au o serie de alte recomandări:

• Site-ul snopes.com - Acesta enumeră şi explică cum s-au format tot soiuri de mituri. Acolo găseşti adevărul despre mesaje de genul "copilul de trei ani, cu boala x, care primeşte 1 dolar de la Microsoft pentru fiecare mesaje", "conturile de Yahoo se vor închide dacă nu dai mesajul mai departe" etc. Site-ul încurajează gândirea critică şi verificare informaţiei din mai multe surse. "Chiar şi pe snopes, pentru a învăţa cititorul, sunt puse intenţionat mituri false, pentru ca tu să le verifici, să cauţi în mai multe surse. Chiar dacă sursa e foarte credibilă, fiecare dintre noi se poate înşela", explică scepticii.
• Serialul "The Menthalist" ("În mintea criminalului"), difuzat şi de postul românesc PRO TV. Acesta prezintă tehnicile psihologice folosite de un detectiv pentru a descoperiri autorii unor crime
• The Skeptics’ Guide to the Universe - un podcast (înregistrare audio) săptămânal, în limba engleză, disponibilă pe site-ul theskepticsguide.org.
• Cronica scepticului - emisiune realizată de jurnalistul de ştiinţă Cristian Român, care pune accent pe demontarea unor mituri false şi popularizarea ştiinţei. Rezumatele emisiunilor pot fi consulate pe blogul cristian-roman.blogspot.com. Ovidiu spune că Sceptici în România va deveni, cel mai probabil, un ONG. Pe site-ul sceptici.ro vor apărea, pe lângă podcasturi, înregistrări scurte care tratează deopotrivă mituri şi ştiri din ştiinţă.