Moscova amenință cu rachete nucleare țările care participă la sistemul defensiv al NATO, ridicând retorica anti-occidentală la un nivel fără precedent de la izbucnirea crizei ucrainene.
Amenințările directe lansate de Rusia la adresa Danemarcei se înscriu în seria de presiuni diplomatice și politice exercitate de Moscova asupra țărilor NATO care participă la scutul antirachetă, inclusiv România și Polonia, a comentat ieri un general american. „România a fost ținta unor presiuni puternice când a devenit parte a scutului antirachetă. Polonia este și ea vizată de aceeași presiune puternică și oricine dorește să se alăture acestei capacități defensive va avea de-a face cu aceste presiuni politice și diplomatice”, a reacționat Philip Breedlove, șeful trupelor aliate din Europa.
Țintă pentru Rusia
Declarațiile sale vin la o zi după ce ambasadorul rus la Copenhaga a avertizat, într-un editorial publicat de ziarul local Jyllands-Posten, că navele daneze vor deveni ținte ale rachetelor nucleare rusești dacă Danemarca se alătură scutului antirachetă. Guvernul danez anunțase în august că intenționează să echipeze una dintre fregatele sale cu un radar pentru a participa la sistemul antirachetă sub egida NATO. Declarațiile grave, calificate drept inacceptabile de Copenhaga, vin în aceeași zi în care adjunctul ministrului rus al Apărării, Anatoli Antonov, declara că Rusia nu caută confruntarea cu NATO. Astfel, Moscova a reușit într-o singură zi să trimită mesaje contradictorii Occidentului.
România, solidară
România, a cărei bază de la Deveselu este parte centrală a sistemului antirachetă, a reacționat la declarațiile diplomatului rus. „Amenințarea de a utiliza forța împotriva unui stat NATO este inadmisibilă. Sistemul de apărare antirachetă este numai pentru autoapărare, așa cum este definită de Carta ONU, și nu are nimic de a face cu Rusia”, a scris ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, într-un mesaj pe Twitter. Și ministrul Apărării, Mircea Dușa, a dezaprobat remarcile ambasadorului rus în Danemarca și a reamintit că scutul antirachetă este un sistem defensiv.
Rusia a încercat în trecut să intimideze și România, amenințând că baza de la Deveselu, care va deveni operațională spre sfârșitul acestui an, riscă să devină o țintă pentru rachetele rusești. În 2018, o bază similară care va fi instalată în Polonia va întregi scutul antirachetă care va funcționa sub tutela NATO.
Polonia își pregătește apărarea antiaeriană
Pe măsură ce Rusia devine tot mai agresivă, NATO își intensifică manevrele militare de-a lungul flancului estic. O baterie de rachete Patriot a fost astfel amplasată la circa 50 de kilometri de capitala poloneză Varșovia, în cadrul unor exerciții militare menite să consolideze capacitatea de apărare antiaeriană. Exercițiile vin în contextul informațiilor din media ruse conform cărora Rusia a desfășurat rachete balistice Iskander în enclava sa Kaliningrad din vecinătatea Poloniei ca parte a exercițiilor de la începutul săptămânii. Peste graniță, în Lituania, circa 8.000 de civili, provenind din diferite medii profesionale, se antrenează în poligoanele militare care împânzesc fosta republică sovietică. Țările Baltice, membre UE și NATO, sunt cel mai expuse riscului destabilizării din partea Rusiei și chiar al unui atac direct.
Recomandările noastre
