Premierul suedez spune că nu are planuri pentru integrarea în NATO, dar opoziția are altă părere și opinia publică se schimbă.

Neutralitatea suedezilor ar putea rămâne doar istorie, după 200 de ani, din cauza amenințării percepute din partea Rusiei, completată cu avioane de luptă care survolează spațiul aerian și submarine misterioase din Marea Baltică.

Toate acestea fac ca una dintre cele mai pacifiste țări din lume să se remilitarizeze, scrie Politico.

În an electoral, un sprijin tot mai mare pentru integrarea în NATO pun sub presiune guvernul de centru-stânga al premierului Stefan Löfven, în timp ce blocul opoziției, format din patru partide, este unit, în premierp, în susținerea alianței.

Aceștia au primit și o încurajare din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a spus, în timpul unei vizite în Suedia, la începutul lunii ianuarie: „Suedia și NATO cooperează foarte îndeaproape”. „Dacă Suedia ar candida să se alăture Alianței, cred că s-ar bucura un sprijin larg în interiorul NATO”, a spus el.

Suedia a reintrodus serviciul militar, care fusese eliminat în 2010, pentru un număr limitat de conscripți, care vor fi chemați la pregătire militară de bază, obligatorie, în 2018.

S-a decis ca trupele să fie staționate în insula baltică Gotland pentru prima oară în 10 ani și creșterea cheltuielilor militare cu 2,7 miliarde de coroane suedeze (274 de milioane de euro) începând din 2018 până în 2020.

Accentul pe pregătirea militară se pune după o serie de incidente de securitate în care a fost implicată Rusia. În 2014, decizia Moscovei de a anexa Peninsula Crimeea i-a speriat pe vecini din zona Mării Baltice, care se tem că noi încălcări ale teritoriului altei țări ar putea deveni un obicei.

Tot în 2014, autoritățile suedeze au confirmat că un submarin neindentificat a intrat în apele teritoriale aproape de Stockholm. Mai mulți parlamentari au acuzat Rusia, dar nu au existat dovezi care să lege incidentul de Moscova, iar rușii au negat orice implicare.

Mai multe incursiuni ale unor avioane rusești în spațiul aerian suedez au întins nervii la maximum la Stockholm și au condus la plângeri adresate ambasadorului rus.

În același timp, sprijinul politic pentru NATO este în creștere.

În 2015, două partide de centru-dreapta, Partidul Centrist și Creștin-Democrații, s-au răzgândit în privința NATO și s-au alăturat opoziției, Partidul Moderat și Partidul Liberal, susținând necesitatea aderării.

De asemenea, într-un sondaj realizat în ianuarie, de către institutul de sondare a opiniei publice Inizio, pentru cotidianul Aftonbladet, 43% dintre suedezi consideră că țara ar trebui să se integreze în NATO, față de 37% care se opun (20% au răspuns „nu știu”). Este o schimbare de la 37% „pentru” și 42% „împotrivă”, într-un sondaj similar de acum 12 luni.

Rezistența politică în fața NATO vine din stânga eșicherului politic, care conduce în prezent țara, într-o coaliție minoritară.

Liderul social-democrat, Löfven, a spus de mai multe ori că Suedia nu are de gând să se alătute NATO, pentru că faptul că nu se implică în nicio alianță a fost benefic până acum.

Ministrul de Externe, Margot Wallström, a sugerat că integrarea în NATO ar reprezenta o „provocare inutilă a Rusiei, într-un moment cu tensiuni crescute”.