Editura Evenimentul si Capital

Cum pierde România 1 milliard de euro dintr-un foc de corvetă? Legislaţia bat-o vina...

Corvetă construită de firma olandeză Damen care deține Șantierul Naval de la Galați
Autor: | | 3 Comentarii | 6388 Vizualizari

„Cu cât mai mic este offset-ul sau nu este deloc cu atât este mai mare comisionul”, susţine un specialist în achiziţii militare. Offset-ul presupune că cel puţin 80 la sută din banii plătiţi de România pentru importul de armamente să se întoarcă în industria naţională sub formă de investiţii

Guvernele României, indiferent cum se numesc, fac eforturi demne de o cauză mai bună ca ţara să iasă în pagubă din achiziţiile de armament prin suspendarea a ceea ce se numeşte compensare industrială sau offset. Ultima ispravă de acest fel se regăseşte în proiectul de hotărâre de guvern privind înzestrarea Armatei cu patru corvete, pusă în dezbatere publică pe siteul Ministerului Apărării Naţionale pe 16 august.

Prioritate, România

Deşi în Nota de Fundamentare se precizează că „pentru Armata României este fundamental ca realizarea construcţiei şi dotarea celor patru corvete să se facă în România”, ceea ce va duce la „crearea premiselor constituirii unui centru de mentenanţă în România, cu responsabilităţi în realizarea mentenanţei/modernizării pe ciclul de viaţă al navelor”, în proiectul de HG se arată că dotarea corvetelor se va face prin echipamente, muniţii şi servicii prin contracte atribuite de un guvern unui alt guvern.

Toate bune şi frumoase, numai că acest tip de achiziţii au fost scutite de guvernul Cioloş în decembrie 2015, prin Ordonanţa nr.58, de obligaţiile prevăzute de legea offset-ului ca furnizorul să facă „compensaţii economice în proporţie de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului de achiziție”.

Cum valoarea totală a proiectului pentru corvete este de 1,6 miliarde de euro, rezultă că România renunţă de bunăvoie la investiţii de peste un miliard de euro. Asta în condiţiile în care fostul ministru al Apărării, Adrian Ţuţuianu, declara pe 15 august că „interesul este acelaşi, ca bună parte din ceea ce înseamnă o corvetă să se producă în România. Vrem să fie produse în România, bună parte, probabil că nu putem tot. Suntem într-o întârziere foarte mare, dar am spus mereu şi o spun şi astăzi, dezvoltarea economică este cea mai bună garanţie de securitate”.

Minciuna guvern-guvern

Un expert în achiziţii militare consultat de Evenimentul zilei a ţinut să consemnăm că: ”Indiferent cui i se va da contractul este o minciună că armamentul şi sistemele pot fi procurate doar prin contract guvern-guvern. Amintiţi-vă de ordonanţa pregătită pe vreme guvernului Ponta şi promovată de Cioloş care a scos contractele guvern-guvern de sub incidenţa offset-ului. Se fură pe faţă, cu legea în mână. Cu cât mai mic este offset-ul sau nu este deloc cu atât este mai mare comisionul. Soluţia corectă este cea folosită în toată lumea, contractele comerciale să fie între companii. Vânzătorii sunt companiile, nu guvernele. Acum au băgat în Nota de Fundamentare „acţiuni compensatorii” conform legii, adică aia ciuntită de Ponta şi Cioloş. Deci au băgat iar în hotararea de guvern aceiaşi clauză de pe vremea lui Cioloş, Romtehnica să procure armamentul, muniţia, echipametele, de circa un miliard de euro, separat, prin contract guvernguvern, adică zero offset”.

Argumentaţie falsă

Acelaşi expert susţine că „MApN prezintă argumentaţii false cu scopul de a scoate achiziţia de echipamente militare de sub incidenţa offset-ului. În art.2 al Proiectului de HG se menţioneaza în mod eronat şi abuziv, pe baza unei argumentaţii false din Nota de Fundamentare, care nu are acoperire în realitate, că echipamentele, muniţiile şi serviciile necesare dotării corvetelor nu pot fi achiziţionate decât de la terţe guverne şi nu de la companiile de profil”.

Proiectul Hotărârii de Guvern spune la articolul 2: „Se aprobă încheierea de către Ministerul Apărării Naţionale, potrivit procedurii specifice aprobate prin ordin al ministrului apărării naţionale, cu respectarea prevederilor art. 22 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, de acorduri/contracte interguvernamentale pentru echipamente, muniţii şi servicii necesare dotării corvetelor prevăzute la alin. (1), care nu pot fi achiziţionate decât prin contracte atribuite de un guvern unui alt guvern”.

„Noua Hotărâre de guvern nu urmăreşte decât să anihileze aplicarea offset-ului pentru achiziţiile militare. După cum bine ştiţi, MApN a amendat recent Legea offsetului folosindu-se de o achiziţie pentru comandamentul de divizie de la o Agenţie NATO, adăugând în Legea 354/2003 un paragraf prin care achiziţiile realizate de către guvernul României de la alte guverne sunt exceptate de la aplicarea offsetului. Acesta s-a realizat prin OUG 58 din decembrie 2015, unde MApN, în mod nejustificat, pe lânga excluderea aplicabilă în cazul utilizării de „fonduri externe nerambursabile acordate Guvernului României, pentru suma finanţată, şi nici în cazul contractelor atribuite Agenţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică din cadrul Organizaţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică “ s-a inclus şi prevederea ca şi contractele „guvern la guvern” sa fie scoase de sub incidenţa acestei legi, prevedere aplicata în mod abuziv, retroactiv, contractului de cumpărare a avioanelor F-16 din Portugalia. Acel contract a inclus echipamente noi de peste 400 milioane de dolari care au fost exceptate de la aplicarea legislaţiei de offset”, a concluzionat expertul consultat de Evenimentul zilei.

Intervenţia procurorilor

Parchetul General a dechis în iunie un dosar penal privind hotărîrea de guvern pentru contractul de achiziţie de corvete multifunc- ţionale emisă de Guvernul Cioloş. Procurorii au solicitat de la Senat corespondenţa cu fostul ministru al Apărării, Mihnea Motoc, pe tema achiziţiei de corvete.

„Vom abroga hotărârea de guvern dată în decembrie, pentru că n-a fost dată în mod legal. Trebuia să existe înainte un memorandum care să fie aprobat în Parlament. Orice investiţie în acest domeniu mai mare de 100 de milioane de euro trebuie aprobată de către Parlament, deci paşii sunt cât se poate de clari. Se abrogă, se merge cu memorandum în Parlament. Parlamentul aprobă sau nu, după care se vine în Guvern cu o hotărâre de guvern de acest tip. Nu s-au respectat acei paşi, tocmai de aceea trebuie să abrogăm această hotărâre de guvern”, a declarat premierul Sorin Grindeanu,în luna martie.

Ciondăneala politică

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate