Un REFERENDUM la dorinţa preşedintelui. Vezi motivaţia şi ÎNTREBAREA

Un REFERENDUM la dorinţa preşedintelui. Vezi motivaţia şi ÎNTREBAREA

Încolţit cu suspendarea de către adversarii săi politici, preşedintele Traian Băsescu declanşa pe 14 februarie 2007, în Parlament, procedura unui referendum cu privire la alegerea prin vot uninominal a senatorilor şi deputaţilor.

Era răspunsul dat de preşedintele Traian Băsescu la ameninţarea cu un referendum pe tema suspendării sale. Practic, preşedintele a încercat să ia faţa Parlamentului. Liberalul Crin Antonescu îi reproşa că demersul nu a fost o consultare a Parlamentului în legatură cu chestiunea referendumului, aşa cum prevede Constituţia. Partidele parlamentare au reacţionat vehement. Parlamentarii PSD, PRM şi PC au boicotat discursul preşedintelui, refuzând să ia parte la şedinţa comună. Motivul a fost că preşedintele era în procedura de suspendare.

Traian Băsescu a făcut o întreagă pledoarie în favoarea votului uninominal, susţinand că "va inversa raporturile de putere în cadrul politicii româneşti - printr-un transfer de putere de la conducerea partidelor către electoratul de la nivel local". Ceea ce s-a dovedit fals, între timp revenindu-se la votul pe liste.

"Nu există reglementări care să stabilească nivelul necesar de moralitate în viaţa politică, nu există nici măsuri care să oblige clasa politică la o reprezentare autentică a intereselor comunităţilor locale. Iar România a atins un punct critic, de la care reforma clasei politice devine crucială pentru sănătatea vieţii publice şi eficienţa instituţiilor statului", şi-a explicat seful preşedintele intentia de a organiza un referendum.

Ne puteți urmări și pe Google News

"Am văzut politicieni judecaţi pentru corupţie, dar rareori am văzut demisii. Perpetuarea acestei stări de fapt nu ar fi fost posibilă în cazul în care respectivul politician ar fi fost ales în mod direct de către cetăţeni. În continuare, la 17 ani de la căderea comunismului, politicienii români dau socoteală, în primul rând, şefilor de partid şi deloc sau aproape deloc comunităţilor care îi aleg. Practica ascunderii în spatele listelor de partid, a migraţiei dintr-un judeţ în altul în speranţa că anonimatul va proteja din nou interesele înca un ciclu electoral au fost în aceşti 17 ani, modalităţi de a evita responsabilitatea directă în faţa cetăţenilor", a spus presedintele. Viaţa a dovedit că votul uninominal nu a rezolvat nici aceste problem.

"Am văzut coaliţii transpartinice împotriva reformei şi împotriva dorinţei opiniei publice. Am văzut cum în actualul sistem electoral se poate guverna fără sprijinul opiniei publice. Am văzut cum, în actualul sistem electoral, sunt mai importante controlul asupra pârghiilor statului şi înţelegerile de culise, decât sprijinul opiniei publice şi dorinta acesteia de reforma", a mai adăugat Băsescu. După trecerea la votul uninominal nu s-a schimbat mare lucru nici în această direcţie-

Acel referendum a avut loc pe 25 noiembrie 2007, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, cetăţenii României fiind chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU la următoarea întrebare: Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi?