Războiul facturilor la curent electric

Războiul facturilor la curent electric

Sindicaliştii din industrie au dat startul unui şir de proteste, cerând autorităţilor să ia măsuri pentru reducerea costurilor la energie.

Peste 1.100 de membri ai federaţiilor sindicale Metarom, Solidaritatea - Metal şi Metalurgia Neferoasă participă astăzi la un miting de protest în Piaţa Victoriei, cerând eliminarea taxelor pentru energie regenerabilă şi eşalonarea majorării preţului la gaze naturale până în anul 2018. O delegație a protestatarilor se va întâlni azi cu ministrul delegat pentru dialog social, Aurelia Cristea, pentru-i transmite lista cu revendicările.

Totodată, astăzi, prim-ministrul Victor Ponta s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanţi ai companiei ALRO Slatina. Discuţiile au fost centrate pe problema certificatelor verzi, în contextul dezbaterilor din spaţiul public referitoare la Legea de aprobare a OUG 57/2013. Victor Ponta a dat asigurări reprezentanţilor ALRO că Guvernului României sprijină intrarea in vigoare a legii până miercuri, 19 martie 2014.

Ieri, câteva sute de sindicalişti afiliaţi Cartel Alfa au protestat în Bucureşti, iar alţi aproximativ 1.600 s-au adunat în faţa prefecturii judeţului Olt, pentru a cere reprezentanţilor statului soluţii urgente de limitare a creşterii preţurilor la energie. În caz contrar, circa 150.000 de angajaţi din industrie îşi pot pierde posturile. "Dacă nu se iau măsuri privind regimul energiei regenerabile şi liberalizarea preţului la gazele naturale, consecinţa va fi reducerea masivă a producţiei, adică peste 150.000 de locuri de muncă pierdute pe un termen foarte scurt", avertizează liderul sindical Bogdan Hossu. Costuri mari Din cauza scumpirii energiei, fabricile din România nu mai pot fi la fel de competitive ca şi cele din străinătate, mai spune Hossu. În acest context, doi mari angajatori, respectiv Alro Slatina şi ArcelorMittal, se pregătesc de concedieri. Acestora li s-ar putea adăuga şi alte nume sonore din piaţă, potrivit directorului executiv al Forumului Inveestitorilor Români, Filip Cârlea. "Certificatele verzi generează circa 10-15% din costurile industriaşilor. Dacă nu se rezolvă problema preţurilor la energie, se vor reduce circa 10.000 de locuri de muncă la nivelul membrilor noştri", ne-a declarat acesta. Companiile membre au o cifră anuală totală de afaceri de 50 miliarde de euro. Investiţie sigură Tarifele la energie s-au majorat ca urmare a liberalizării pieţei, dar şi a introducerii schemei certificatelor verzi, prin care este susţinută producerea de energie din surse regenerabile. Practic, prin facturile achitate, fiecare consumator, casnic sau industrial, a contribuit la dezvoltarea parcurilor cu eoliene sau panouri solare. "În România, investiţiile în energie regenerabilă se recuperează pe spinarea consumatorilor în circa trei ani, în vreme ce în străinătate amortizarea se face în 10 ani", spune liderul BNS, Dumitru Costin. În plus, energia se va scumpi cu circa 5-6 lei pe mwh de la 1 aprilie, ca urmare a majorării cotei de certificate verzi, ceea ce înseamnă o creştere cu 0,5 - 1% a facturilor. Astăzi, are loc un nou miting la sediul Guvernului, din Piaţa Victoriei, unde vor veni circa 1.000 de sindicalişti. Luna aceasta, vor urma acţiuni la Drobeta Turnu Severin, Craiova şi Constanţa. 150.000 de slujbe vor fi pierdute din cauza scumpirii energiei Încă o ordonanţă Legea prin care se amâna temporar acordarea unui număr de certificate verzi a fost trimisă spre reexaminare de preşedinţie. Un motiv pentru care şeful statului nu a dat undă verde legii este că aceasta nu respectă o serie de prevederi europene, fapt ce poate atrage declanşarea unei proceduri de infringement împotriva României "Soluţia este să trecem peste preşedinte şi să apărăm industria şi consumatorii români, eventual printr-o nouă ordonanţă, dacă domnia sa refuză în continuare promulgarea legii", a spus, ieri, premierul Victor Ponta. Norme europene Traian Băsescu arătat ieri că Ordonanţa de Urgenţă 57/2013 de reducere a certificatelor verzi este în vigoare şi produce efecte, subliniind că preşedintele nu poate bloca ordonanţe de urgenţă, aşa cum a declarat premierul Ponta. "Afirmaţia premierului că ordonanţa e blocată ori e minciună ori proba incompetenţei, ori ambele", a precizat şeful statului, care a adăugat că a trimis legea înapoi la Parlament deoarece s-a încălcat art. 148 din Constituţie, care spune că Parlamentul, preşedintele, guvernul şi justiţia sunt obligate să respecte tratatele UE.

Ne puteți urmări și pe Google News