Din echipa de genii, care va lucra la cel mai îndrăzneţ proiect ştiinţific din Europa, fac parte oameni care şi-au lăsat familiile şi joburile din străinătate pentru a construi visul românesc.

Ceea ce iniţial părea o idee desprinsă din romanele ştiinţifico-fantastice scrise de Asimov devine încetul cu încetul o realitate pentru câteva zeci de cercetători care au dat cu piciorul unor cariere construite cu trudă în diverse colţuri ale lumii şi au pariat totul pe pilonul românesc al proiectului european Extreme Light Infrastructure (ELI). De la începutul anului trecut, când au pornit recrutările pentru superlaserul de la Măgurele şi până în prezent, au fost selectaţi deja 25 de specialişti, majoritatea români întorşi de peste hotare. Deşi toţi sunt vârfuri în domeniul fizicii, poveştile lor sunt cum nu se poate mai diferite.

• Tică, toxicomanul care ŞI-A VÂNDUT DACIA TUNATĂ pentru o plăcere de o seară

Din Arizona la Măgurele Timp de 12 ani, cât a trăit în America, Septimiu Bălăşcuţă (42 de ani), în prezent cercetător ştiinţific gradul trei în cadrul ELI, a visat cu ochii deschişi la momentul în care va putea să-şi pună geniul în valoare şi acasă. Absolvent al Facultăţii de Fizică a Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj, a prins un post de profesor la un liceu din Braşov, oraşul său natal. După doi ani, în 1998, s-a angajat ca preparator la Universitatea Transilvania din Braşov, iar în 2000 şi-a luat inima în dinţi şi a plecat la Indiana University din SUA, pentru a urma un doctorat în fizica solidelor. În schimbul muncii de asistent universitar, avea asigurată cazarea şi şcoala, dar pentru că nu s-a înţeles cu profesorul său coordonator, tot român, s-a reîntors în ţară după aproape cinci ani.

• Cum arată PRIMA formă geometrică descoperită în ultimii 400 de ani | FOTO

"Am preferat să vin acasă, mai ales că părinţii erau bătrâni şi aveau nevoie de ajutor. M-am angajat ca fizician radioterapeut la Spitalul de Oncologie din Braşov pe 900 de lei", povesteşte Septimiu. Nouă luni mai târziu, a simţit iar chemarea cercetării şi a plecat la Universitatea din Arizona, în urma unei invitaţii de doctorat în fizică nucleară şi nu oricum, ci pentru a lucra într-un loc care a schimbat cursul celui de-al Doilea Război Mondial. "Acolo s-a produs prima bombă nucleară în timpul războiului, cea cu uraniu. Am lucrat la un experiment ce studia interacţiunea dintre neuroni şi protoni, fiind angajat ca asistent în cercetare cu jumătate de normă. Salariul lunar nu era fabulos, cam 1.500 de dolari, o sumă mai mult decât suficientă pentru mine", explică fizicianul.

• PREMIERĂ. S-au angajat TREI specialiști pentru LASERUL de la MĂGURELE. Doi sunt ROMÂNI, unul e BULGAR

Vine la serviciu cu RATB-ul La începutul lui 2013 vestea proiectului ELI a ajuns şi la urechile lui, iar în martie s-a prezentat deja la interviu. Era atât de entuziasmat, încât ar fi lucrat şi pe doi lei. Astăzi, câştigă însă de două ori mai bine ca în SUA şi, cu ajutorul economiilor, şi-a cumpărat cu banii jos un apartament în Bucureşti. "Ţin minte ce hohote de râs am stârnit când am răspuns că mă aştept la un salariu în jur de 800 de lei. Acum, după ce plătesc şi taxele, rămân cu 8.000 de lei în mână lunar", încă se mai minunează braşoveanul. Îmbrăcat cu o pereche de blugi subţiri şi un pulover maroniu peste o cămaşă în carouri, nimic din înfăţişarea şi stilul său de viaţă nu trădează opulenţă. În fiecare dimineaţă la şase şi jumătate ia RATB-ul până la blocul turn din Măgurele care adăposteşte Institutul de Fizică Nucleară (IFIN). Un birou, un laptop şi câteva scaune sunt tot "luxul" de care beneficiază deocamdată, dar ştie că în doi ani va ajunge să lucreze cu echipamente unice în lume.

• INCREDIBIL. ABANDONAT de Armată când i s-a frânt coloana. SOLDAT folosit ca MĂGAR de Armată și declarat DEZERTOR când a paralizat

"Este un spaţiu temporar. Ne aşteptăm să începem în 2016. Deocamdată, facem propuneri de experimente, vedem ce trebuie cumpărat, cum vor merge fasciculele laser în sală etc." Laserul de la Măgurele va fi folosit în terapia anti-cancer sau eliminarea rezidurilor radioactive. 350 de milioane de euro este investiţia totală a proiectului de la Măgurele, peste 80% fiind asigurată din fonduri structurale europene. "Sunt optimist. La angajare ni s-a spus că vom construi acest institut de la zero, aşa cum dorim noi." CĂLIN ALEXANDRU UR, cercetător ştiinţific gradul I În prezent, uriașa platformă de la Măgurele se află în construcție. Experimentele vor debuta în 2016 FOTO: MARIAN ILIE

• S-au pus bazele laserului de la Măgurele

Şi-a lăsat familia în Italia pentru laser Cercetătorii de la Măgurele îşi vor crea cap-coadă propriile laboratoare. Asta a fost şi motivaţia care l-a făcut pe Călin Alexandru Ur (foto, 47 de ani) cercetător ştiinţific de gradul unu la ELI, să-şi abandoneze cariera de 15 ani în Italia şi să o ia de la zero în ţară. "Directorul general de la ELI mi-a spus la angajare: «Veniţi şi îl faceţi cum vreţi voi». Asta e visul oricărui cercetător", mărturiseşte Călin. Fost angajat al IFIN, acesta a plecat cu o bursă la corespondentul italian al instituţiei, unde a prins un post permanent în 2009. Condiţia de angajare în Italia l-a rănit în orgoliu: "Eram pe nivelul trei de cercetare, adică nu mi s-au recunoscut cei 8-9 ani de experienţă".

• S-a născut pe timpul lui Carol I şi a împlinit 105 ani în vremea lui Băsescu

Faptul că a păstrat în permanenţă legătura cu foştii colegi, colaborând la diverse experimente, i-a adus oportunitatea vieţii, pentru care a fost în stare să parieze totul. "Soţia şi fata mea de 16 ani sunt încă în Italia. Copilul mai are doi ani de liceu. Când am plecat erau mari probleme cu salariile, activitatea institutului era slabă. Am văzut schimbarea cu ochii mei şi cred că succesul proiectului depinde de noi", spune cu speranţă cercetătorul. Experimente unice în lume Până în 2016, echipa ELI va număra 125 de specialişti, dintre care 70% vor fi cercetători. Complexul ştiinţific, aflat acum în şantier, la patru kilometri de Bucureşti, în mijlocul unei păduri, se va întinde pe o suprafaţă de peste 31.000 de metri pătraţi şi va găzdui două lasere de 10 petawatt şi un sistem puternic de raze gamma, unice în lume.

• Preoţii militari români din Afganistan. Cu Crucea în mână şi pistolul sub pernă

Experimentele realizate în România vor permite descoperirea unor terapii anti-cancer sau eliminarea reziduurilor radioactive. Costul iniţial al proiectului se ridică la 350 de milioane de euro, din care Uniunea Europeană va finanţa 80%, iar restul va veni din bugetul României. În afară de laboratorul de la Măgurele, unde va fi pilonul de fizică nucleară, vor mai funcţiona în cadrul proiectului ELI o instalaţie în Republica Cehă, menită dezvolte energie de înaltă eficienţă, şi alta în Ungaria, specializată în emisia de pulsuri de atosecunde. Așa ar urma să arate, în final, complexul științific de la Măgurele, care va adăposti laserele viitorului România a fost aleasă ca bază pilonului de fizică nucleară din proiect. Până în 2016 aici vor lucra 125 de oameni

• Misterul celor 76 de milioane de euro de la Măgurele
• Elevii de astăzi, viitorii specialiști ai LASERULUI de la MĂGURELE

ARTICOLE POPULARE: