Desenul chipului lui Tudor Vladimirescu a fost descoperit de un profesor de istorie pe zidul interior dinspre apus al pronaosului Bisericii Sfinţii Nicolae şi Spiridon din Cerneţi, localitate situată lângă municipiul Drobeta Turnu Severin, anunță gorjeanul.ro.
Descoperirea aparţine profesorului local Florian Grigore, custodele Muzeului Satului amplasat în apropiere. Marele pandur este zugrăvit de pictorul Gheorghe între boierul Ioniţă Glogoveanu, unul dintre ctitorii sfântului lăcaş, şi fiul acestuia, boierul Nicolae Glogoveanu.
În portret, Tudor Vladimirescu apare îmbrăcat în dulamă gălbuie, descheiată, împodobită cu ornamente florale şi geometrice şi într-un antereiu cu dungi albe şi negre. Pe cap poartă o căciulă cu fundă de culoare roşie. Cingătoarea, este de asemenea, ornată cu diferite motive florare. În mână poartă o cruce, semn că Tudor s-a aflat, alături de familia Glogovenilor, pe lista celor care au sprijinit reluarea lucrărilor de construcţie din 1784, începute şi abandonate din lipsă de bani de boierul Radu Pleşoianu şi verii acestuia Stoian şi Dimitrie.
Pictorul a adăugat alături de portretul celui care avea să conducă Revoluţia din 1821 şi avea să fie trădat şi ucis la Tîrgovişte şi titlul funcţiei acestuia la vremea respectivă: ”biv vel şătrar”. În nomenclatorul de funcţii al epocii aceasta însemna atât mare negustor ambulant care vindea prin târguri, cât şi conducătorul unor soldaţi care avea drept însărcinare paza corturilor taberei militare în vreme de război, anunță publicația Gorjeanul.
Inedita descoperire este de o importanţă deosebită, în lume cunoscându-se doar portretul votiv descoperit pe o uşă a bisericii din Prejna, zidită de căpitanul Gheorghe Duncea şi de Tudor însuşi, acesta fiind zugrăvit pe trei scânduri, aflate în prezent în patrimoniul Muzeului de Istorie din Bucureşti. Biserica Sfinţii Nicolae şi Spiridon din Cerneţi a aniversat la sfârşitul anului trecut 220 de ani de la sfinţire, ocazie cu care primarul comunei Şimian, Constantin Truşcă, a organizat un simpozion la care au participat cu lucrări istorici şi preoţi din întreaga Oltenie. Câţiva dintre aceştia au reactualizat teza potrivit căreia Tudor Vladimirescu a fost copilul din flori al boierului Ioniţă Glogoveanu. Aşa se explică de ce Tudor la vârsta de 15 ani a fost adus la casa acestuia şi a învăţat greceşte, slavoneşte şi nemţeşte, iar mai târziu a devenit administrator pe moşiile acestuia din judeţele Mehedinţi şi Dolj.
Recomandările noastre
