Alegerile europarlamentarele din primăvara anului viitor reprezintă o miză electorală covârşitoare pentru PNL, în condiţiile în care Ludovic Orban şi apropiaţii săi – contestaţi din ce în ce mai intens şi mai zgomotos, în cadrul răfuielilor interne – sunt nevoiţi să confi rme, la urne, că urmaşii Brătienilor chiar se învârt în jurul unui procent de 30% intenţie de vot, aşa cum susţin o serie de sondaje recente.

Potrivit surselor EVZ din conducerea PNL, Ludovic Orban intenţionează să decidă, în funcţie de scorurile finale pe care grupările revendicate „de dreapta” la vor obţine la europarlamentare, strategia formaţiunii în perspectiva viitorilor doi ani electorali. Vă prezentăm, în exclusivitate, cele mai importante scenarii vehiculate la vârful PNL.

 

Răfuieli fratricide

De asemenea, Orban – aflat într-un îndelungat război de uzură cu liderul PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, şi contestat în mod vehement de mai multe grupări interne, printre care şi cea a foştilor PDL-işti coordonaţi de Vasile Blaga şi Cezar Preda – e cât se poate de conştient că, dacă partidul nu va obţine un scor satisfăcător la europarlamentare, este foarte puţin probabil să-şi mai menţină funcţia de preşedinte al PNL. În acest sens, luat prin surprindere de revenirea abruptă a „Buldogului” Vasile Blaga în primplanul vieţii de partid, fapt care continuă să tulbure apele principalului partid de opoziţie, Orban este nevoit să îngroape rapid securea războiului cu Buşoi.

Potrivit surselor citate, preşedintele PNL e din ce în ce mai dispus să-l lase pe Buşoi să deschidă lista pentru alegerile europarlamentare, dar acesta din urmă îi forţează mâna lui Orban şi în vederea obţinerii unei reconfirmări la şefia PNL Bucureşti, de unde şeful liberalilor se vrea plecat, laolaltă cu fidelii săi de la şefia organizaţiilor bucureştene, care însă continuă să se ţină cu dinţii de funcţii, în pofida dezastrului de proporţii înregistrat de-a lungul anului electoral 2016.

Cum ar putea fi obligaţi liberalii să „joace” cu Tăriceanu

Conform aceloraşi surse, deşi e „condamnat” să se raporteze la europarlamentare ca la o prioritate zero care ar putea confirma creşterea PNL, ceea ce ar reprezenta un important plus de imagine şi o posibilitate de a îngropa luptele fratricide, Ludovic Orban se teme de sabotare. Totodată, preşedintele liberalilor e hotărât să dea curs unei apropieri de ALDE, dacă Alianţa lui Călin Popescu-Tăriceanu va confirma la euroalegeri că poate atinge un prag de 10%, aşa cum susţin o serie de sondaje recente, întrucât – e o certitudine pentru orice lider liberal – este imposibil ca PNL să ajungă la guvernare pe cont propriu, în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2020.

Fireşte, la nivel de wistful thinking, Orban şi apropiaţii săi speră ca ALDE să eşueze lamentabil la europarlamentare şi să obţină un procent de cel mult 5-6%, ceea ce ar putea permite PNL să înghită pe nemestecate ALDE, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, pe fundalul răcirii tot mai accentuate a relaţiilor TăriceanuDragnea. Cu toate acestea, dacă ALDE îşi va confirma trendul relevat în cele mai recente sondaje şi va atinge 10%, strategii liberali sunt conştienţi că proiectul unei apropieri de Alianţă nu va mai putea fi evitat.

 

Ţintele USR şi PMP

În această ordine de idei, deosebit de important va fi şi scorul pe care USR îl va obţine la proba euroalegerilor. Dacă Uniunea nu va confirma şi va genera un procent de doar 5-6%, devine clar că, în perspectiva localelor şi parlamentarelor, acest proiect politic nu va avea viitor pe cont propriu, iar liderii PNL vor deţine argumente viabile pentru a propune înghiţirea USR fără prea multe bătăi de cap.

În schimb, dacă USR obţine 9-10%, situaţia s-ar complica de o manieră de-a dreptul dramatică pentru PNL, fiindcă liberalilor li s-ar certifica, odată-n plus, existenţa şi menţinerea unor vase electorale comunicante care nu ar mai putea fi, sub nici o formă, trecute cu vederea.

PNL mizează şi pe un eşec (previzibil de altfel) al PMP la europarlamentare, fapt care ar putea dea curs unei fuziuni prin absorbţie cu Mişcarea din care s-a retras, recent, Traian Băsescu.

 

Planul pentru prezidenţiale

În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, socoteala lui Ludovic Orban este simplă: PNL va merge pe mâna lui Klaus Iohannis, care continuă să aibă prima şansă pe fundalul absenţei eventualilor contracandidaţi, şi va încerca să crească partidul în vederea localelor şi a parlamentarelor. Liderii PNL mizează pe faptul că, indiferent dacă USR şi România 100 vor alinia la linia de start prezidenţiabili proprii, coagularea forţelor anti-PSD se va realiza în mod natural în cel de-al doilea tur al bătăliei pentru Cotroceni, când grupările revendicate de dreapta îl vor susţine pe Klaus Iohannis împotriva candidatului PSD (sau al coaliţiei de guvernământ – în acest caz existând încă multiple necunoscute electorale, la fel ca în 2014, când Victor Ponta a ales să intre oficial în lupta pentru Cotroceni chiar în buza scrutinului).

 

Obsesia unificării dreptei

În realitate, toate aceste strategii puse sub lupă în spatele uşilor închise ale PNL vizează, în subsidiar, obsesia postdecembrisă a unificării dreptei în jurul urmaşilor Brătienilor sau, mai corect, a coagulării tuturor forţelor anti-PSD. În pofida acestor deziderate, în actualul context politic, nu numai că dreapta este mai fărâmiţată ca niciodată, dar atât în PNL cât şi în USL există numeroase tensiuni şi reglări de conturi.

Reactivarea ex-premierului tehnocrat Dacian Cioloş complică considerabil datele problemei întrcât platforma România 100 revendică acelaşi bazin electoral ca PNL şi USR. În această ordine de idei, europarlamentarele vor reprezenta o veritabilă probă de foc şi pentru Dacian Cioloş, care trebuie să demonstreze la urne că a pus bazele, într-adevăr, unui proiect politic viabil. Să nu uităm, totuşi, că actuala fărâmiţare a spectrului politic anti-PSD se datorează eşuării lamentabile a oricăror negocieri vizând coagularea, în condiţiile în care puţinele încercări de punere pe tapet a acestei problematici s-au dovedit fragile şi extrem de timide. De asemenea, relaţiile dintre Dacian Cioloş şi PNL sunt cel puţin glaciare, liderii liberali refuzând, în trecut, să-i ofere o poziţie de conducere în cadrul formaţiunii.

Despre posibilitatea unei rupture

La începutul săptămânii trecute, Ludovic Orban a insistat, la Satu Mare, că nu se poate discuta „sub nicio formă” despre o posibilă ruptură în interiorul partidului, în contextul revenirii în prim-plan a fostului lider liberal, Vasile Blaga. Întrebat dacă odată cu revenirea lui Vasile Blaga s-ar putea produce o ruptură în interiorul PNL, Ludovic Orban a răspuns:

„Sub nicio formă. Dacă aţi urmărit mesajul dat de Vasile Blaga a fost un mesaj de mobilizare, de unitate şi a exprimat obiectivul clar al partidului de câştigare a alegerilor, alegeri prezidenţiale şi celelalte categorii de alegeri care vor urma. PNL este un partid unit, un partid în care, evident, există o democraţie, există libertatea de exprimare, diversitate de opinii, dar acţiunea politică a partidului este coerentă şi este determinată de Statut şi de decizia organismelor statutare ale partidului.”

Chestionat dacă partidul ar avea nevoie de Blaga la nivelul conducerii PNL, Orban a replicat că fostul PDL-ist este încă membru cu acte în regulă al BPN. „Este membru al Biroului Politic Naţional, şi-a recăpătat poziţia. În calitate de fost preşedinte al partidului este membru al BPN, deci este în conducere. Normal, orice fel de lider al partidului care are calităţi, care are experienţă politică, care are proiecte, care are ceva de spus în viaţa publică este binevenit să se alăture eforturilor PNL de câştigare a alegerilor”, a spus Orban, citat de Mediafax.

Rebeliunea „Buldogului”

Vă reamintim că, în urmă cu aproape două săptămâni, fostul co-preşedinte al PNL, Vasile Blaga, a avut o întâlnire cu liberalii proveniţi din aripa ex-PDL, la sediul partidului din Aleea Modrogan. Ulterior, „Buldogul” a declarat că sunt probleme de comunicare în interiorul formaţiunii, probleme care trebuie corectate rapid.

„Am dorit să avem o şedinţă fără o ordine de zi, între colegi, între vechi prieteni, pentru că am dus împreună foarte multe bătălii şi majoritatea care nu sunt în concediu au venit la această întâlnire. Ne interesează partidul, asta am spus-o cu toţii, ne interesează parcursul lui, ne interesează tot ceea ce va face în anul electoral 2019, în primul rând câştigarea alegerilor prezidenţiale; sigur, vor conta şi alegerile europarlamentare, dar în primul rând alegerile prezidenţiale, pentru că vedeţi cum se comportă PSD şi astăzi ca un partid stat. Ce ar face dacă ar avea şi prezidenţialele? Avem această obligaţie cu toţii de-al sprijini pe preşedinte pentru a obţine al doilea mandat şi toţi colegii au fost de acord cu lucrurile acestea. Dorim un partid puternic, sunt multe lucruri de corectat. Colegii le vor transmite către forurile formale ale partidului, către Biroul Executiv, Biroul Permanent Naţional, astfel încât ele să se corecteze, pentru că, într-adevăr, ca în orice familie, lucrurile pot fi îmbunătăţite şi sunt sigur că vor fi îmbunătăţite”, a afirmat Vasile Blaga, la finalul întrevederii de miercuri din Modrogan.

 

Blaga: „Nu am nevoie de funcţii în partid!”

Acesta a adăugat că nu-şi mai doreşte niciodată să revină la şefia PNL şi că nu are nevoie de vreo funcţie ca să se implice în viaţa partidului.

„Eu nu-mi mai doresc să fiu preşedinte al PNL niciodată, cu tot ceea ce pot să ajut, cum am făcut-o şi până acum, am ajutat. Am făcut un pas în spate acum un an şi jumătate pentru că aşa am considerat corect că trebuie să facă un om politic. Nu-mi trebuie nicio funcţie. Mie nu-mi trebuie nicio funcţie ca să am rolul pe care şi-l doresc colegii. Din moment ce colegii, dacă i-am rugat, au venit în număr aşa de mare înseamnă că nu am nevoie de funcţii în partid ca să ne putem da reciproc sfaturi”, a completat Blaga. Întrebat dacă intenţionează să candideze la alegerile europarlamentare, Vasile Blaga a spus: „Nu mi-am exprimat o astfel de dorinţă încă. O să vedem care sunt criteriile”.

 

Miza lui Dragnea

De notat că PSD va trata cu maximă responsabilitate alegerile europarlamentare, întrucât Liviu Dragnea şi apropiaţii săi vor încerca să demonstreze că partidul celor trei trandafiri nu se află într-o prăbuşire liberă, aşa cum susţin cele mai recente sondaje de opinie. Pe de altă parte, după ce a reuşit să stârnească tensiuni în grupul socialiştilor europeni, care au criticat la scenă deschisă aşa-numita reformă a Justiţiei dorită de PSD-ALDE, Liviu Dragnea intenţionează să trimită la PE un număr satisfăcător de europarlamentari, întrucât retragerea laburiştilor (pe fondul Brexit) văduveşte stânga europeană de un număr important de portofolii.