PMP si-a atins ținta de 10 la sută la electoratul urban

PMP si-a atins ținta de 10 la sută la electoratul urban

Electoratul urban s-a mobilizat mai bine în acest an la alegerile europene și a înclinat balanța în cazul PMP, potrivit unui document intern al PMP, prezentat de "Adevărul". În mediul rural, PMP n-a obținut același scor pentru că le-au lipsit structurile de partid.

Prezenţa la vot în 25 mai a fost uşor mai ridicată în comparaţie cu anii trecuţi: 32% faţă de 27% în 2009, iar asta s-a datorat şi mobilizării electoratului din marile oraşe, se arată în document.

PMP şi Mircea Diaconu au obţinut scor mai ridicat în oraşe decât în zona rurală, în timp ce democrat-liberalii şi PNL au suferit pierderi în zona urbană.

Astfel, PMP a obţinut un scor de 8% în mediul urban, în timp ce, în mediul rural, a reuşit să atragă doar 4,4% din voturi. În cazul PSD, electoratul tinde să fie în mare parte din zona rurală, cu o proporţie de 54%-46%, deşi se observă o tendinţă de echilibrare.

Ne puteți urmări și pe Google News

Alegerile europarlamentare au dovedit că există un echilibru între electoratul de stânga şi cel de dreapta, iar o sumă a scorurilor obţinute de formaţiunile de dreapta se apropie de procentul obţinut de PSD-UNPR-PC.

În zona de centru-dreapta, PMP a produs mutaţii semnificative de voturi, iar în marile oraşe (cu peste 100.000 de locuitori), este la egalitate cu PDL, PNL cu procente de aproximativ 10%. În Bucureşti, pe de altă parte, PMP s-a situat peste PDL şi PNL, cu 11,4% faţă de 9,8%, respectiv 10%.

În schimb, PDL şi PNL au reuşit să îşi conserve influenţa în zona rurală, astfel încât cele două formaţiuni au reuşit să păstreze un procent mare din votanţi. Proporţia la vot, pe axa urban-rural, se prezintă în felul următor pentru partide: PMP a atras 64% din electoratul din zona urbană, faţă de 36% în mediul rural; proporţia a fost de 44%.-56% pentru PDL, 48%-52% pentru UDMR, 41%-59% pentru PNL, respectiv 46%-54% pentru PSD-UNPR-PC. În cazul PDL, o parte semnificativă din electoratul urban a migrat către Mişcarea Populară, deşi tendinţa nu s-a întâlnit, de exemplu, în oraşele mari, conduse de primari democrat-liberali.