Disperarea dată de o boală pe care nu au cu ce să o trateze, împinge bolnavii într-un lanț vicios, care duce, de prea multe ori, la moarte. E consecința faptului că sute de medicamente vitale au dispărut din România, fie la export paralel, fie pentru că nu mai sunt rentabile la prețul impus de stat. La asta se adaugă libertatea de neîngrădit a internetului, unde traficanții își fac pagini, ca să-și promoveze marfa. N-au de ce să se teamă că vor fi prinși, pentru că pot fi cel mult acuzați de evaziune fi scală și contrafacere, de care scapă fie cu o pedeapsă de 3 ani cu suspendare, fie plătind 16% din încasări, impozitul datorat pe venit

Exact 509 medicamente figurează în acest moment pe lista de discontinuitate temporară sau permanentă ținută la zi de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM). Dintre ele, 324 sunt retrase de pe piață din „motive comerciale”, iar alte câteva zeci producătorii au renunțat să le mai vândă în România.

FOTO: Cezar Irimia

De vină e politica proastă

„În ultimele zile au dispărut niște medicamente ieftine, dar esențiale în tratamentele oncologice. Și aici e de vină politica dezastruoasă a prețului, practicată de Ministerul Sănătății, care impune prețul cel mai mic din 12 țări. Degeaba e ieftin, dacă nu-l mai găsești nicăieri. Multe medicamente s-au retras de pe piață, iar cele care sunt eficiente din punct de vedere economic, dispar la exportul paralel. Avem o sesizare de la jurnaliștii de investigații din Germania că din ce ajunge pe piața lor de medicamente, cam 90% sunt importate din România”, explica Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, ieri, la Conferința „Piața neagră a medicamentelor și criza din piața pharma”.

Din disperare, cumpără de unde pot

Dar ce fac bolnavii a căror viață depinde de aceste medicamente, multe fiind vitale în tratarea diferitelor forme de cancer, a bolilor rare sau a afecțiunilor cronice reumatice, boli care, netratate, ucid?

„Oamenii mor pentru că n-au acces la tratamente. Am dat un exemplu al unui pompier (în vârstă de 45 de ani) care a fost tratat timp 6 ani cu un medicament. În momentul când nu l-a mai găsit, în 3 luni a murit. (...) Bolnavul este disperat, dorește să-și dea o ultimă șansă, pe care nu i-a dat-o guvernantul, decidentul iresponsabil de la conducerea sistemului. De asta ajunge să cumpere pastile de pe internet”, a continuat Cezar Irimia.

Doar că, potrivit Orga nizației Mondiale a Sănătății, 50% dintre medicamentele comercializate pe platforme online, care nu își dezvăluie adresa fizică, sunt falsificate! Pastilele contrafăcute conțin, de obicei, o cantitate necorespunzătoare (fie prea mică, fie prea mare) a substanței active sau aceasta poate chiar să lipsească. Acesta, însă, este cazul „fericit”, întrucât produsul contrafăcut măcar seamănă cu cel original. Dar, tot OMS arată că au fost cazuri în care în medicamentele falsificate erau substanțe toxice, precum cianură, arsenic sau chiar otravă pentru șobolani!

Cărbune în loc de cistostatice

„Cunosc pacienți care au mâncat cretă, era foarte bine conturată, arăta ca o pastilă reală. Și-au dat seama că e ceva în neregulă pentru că au făcut febră, după care au dus la analize ce au înghițit. Sau - încă un exemplu - au luat cărbune medicinal, care era pus în cutie de citostatic. Pacientul nu știa cum trebuie să arate medicamentul, a crezut că așa trebuie să fie, negru. Multiple exemple v-aș putea da, și de ani de zile, nu de ieri, de azi. Traficanții, acești oportuniști, vin în situații de criză, și vin la porțile spitalului, nu doar pe internet, cu aceste așazise medicamente salvatoare. Cum am ajuns aici, întrebați-i pe guvernanții noștri. Lipsa de politici coerente sanitare a dus la acest dezastru, lipsa responsabilității a dus la acest dezastru”, a conchis Cezar Irimia.

Polițiștii și procurorii, cu mâinile legate de legea ambiguă

Organele abilitate ar putea opri comerțul ilegal de medicamente. Teoretic, doar, pentru că, în practică, toată strădania lor nu se vede. La conferința de ieri, polițiștii au prezentat cazul unui traficant de steroizi și medicamente, prins după un an de cercetări. Când au descins la locuința individului, oamenii legii au găsit sute de cutii de pulberi și pastile, circa 300.000 de euro, bani gheață, plus că în conturi mai avea încă pe atât.

FOTO: Prinși cu banii și pastilele în casă, traficanții scapă ușor de pedeapsă

Plătesc impozitul și scapă

„Legislaţia este un pic ambiguă, ne creează nişte probleme, în special Codul Penal - articolul care prevede comercializarea de produse contrafăcute. Nu este prevăzută clar falsificarea medicamentului, ci doar contrafacerea. Contrafacerea înseamnă doar să falsifici marfa şi nu produsul în sine”, explica Marinică Răzvan, sub-comisar IGPR, Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice.

În acest caz, însă, ca traficantul să ajungă în fața judecătorilor, trebuie ca firma ale cărei produse sunt contrafăcute să se constituie parte civilă în proces. „Dacă nu fac asta, atunci care e prejudiciul și cine e partea vătămată?”, întreba, retoric, polițistul. Pe lângă aceasta, fapta traficantului este încadrată la evaziune fiscală, de care însă poate scăpa cu o pedeapsă cu suspendare, dacă e la prima abatere, sau chiar din mila judecătorilor, dacă fac dovada că au achitat statului suma datorată.

„ Achită 16% din banii încasați și pot să scape cu o amendă. (..) Sumele de bani pe care le obțin sunt spălate prin diferite circuite financiar-fiscale. Este un fenomen, acest tip de trafic, care a crescut în ultimii ani, din 2013 până în 2016, mai ales din cauza exportului paralel. Momentan evoluţia a stagnat”, spunea subcomisarul.

Statul dă din ce în ce mai mulți bani pe medicamente

Deși pacienții arată cu degetul spre autoritățile statului, care nu opresc dispariția medicamentelor de pe piață și nici nu blochează portul paralel și traficul online, reprezentanții instituțiilor abilitate au altă problemă. Bugetul pentru medicamente e tot mai mare, dar nu le ajunge.

FOTO: Lidia-Anca Kajanto

Plătesc, dar fără folos

Preşedintele CNAS Marian Burcea spunea că „în anul 2016 fondurile alocate de CNAS tratamentelor medicamentoase în ambulatoriu s-au ridicat la aproape 1,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 33% din fondul de sănătate. (...) Pentru anul în curs a fost prevăzută o creştere de peste 24% a sumei alocate medicamentelor utilizate în cadrul programelor naţionale de sănătate, ceea ce înseamnă o cifră destul de importantă în acest context”.

FOTO: Radu Gănescu

Nu înțelege însă că, în ciuda banilor mai mulți dați pe medicamente, acestea nu ajung la pacienți din varii motive. „Degeaba sunt în programele naționale, dacă nu se găsesc pe piață”, atrage atenția Radu Gănescu, președintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România.

Pacienții, trimiși spre centrele mari

„Avem probleme cu stocurile de medicamente. Prescripția directă nu a ușurat munca medicilor de la institutul nostru, ci, din contra, a îngreunat-o. Situația este la modul următor: medicii din teritoriu ezită să prescrie tratamente oncologice, multe dintre ele scumpe, și trimit pacienții în clinicile universitare. Nouă ne-a crescut consumul de medicamente pentru că avem mult mai mulți pacienți din pricina aceasta”, a explicat dr. Lidia- Anca Kajanto, managerul Institutului Oncologic București.

Apoi, mai este o variantă: chiar dacă ajung la ei medicamentele, sunt și pacienți care le vând ca să-și rotunjească veniturile. Și aceasta este o formă de trafic, doar că, până acum, statul, cel păgubit după ce a plătit tratamentele, nu s-a constituit în parte civilă în vreun proces contra vreunui „pacient” care a vândut medicamentele primite gratuit.

Din 20 de farmacii online, doar una este legală!

„Oare ce efecte pot apărea dacă-ți injectezi în mod repetat cine știe ce substanță în loc de interferon, beta1a, adalimumab și așa mai departe? Sau chiar dacă medicamentul ar fi original și nu contrafăcut, mă refer la cel vândut pe internet, ce garanții are cumpărătorul că produsul a fost stocat și transportat în condițiile corecte? O fi stat în frigider? La ce temperatură? Prin câte variații de temperatură a trecut până a ajuns la pacient? Spun toate aceste pentru că sunt convins că administrarea unor medicamente ieșite din perioada de siguranță, expirate, sau mai rău, falsificat poate avea, în anumite cazuri consecințe mult mai grave decât amânarea tratamentului și căutarea unor soluții corecte din toate punctele de vedere în tratarea uneia dintre bolile cronice”, a arătat Dan Miclea, directorul general al Kompass, autorul primului studiu privind piața online de medicamente contrafăcute din România.

Mii de „vânzători” pentru doar 6 medicamente

Practic, doar la o simplă căutare, pe internet găsești site- uri pentru orice pastilă ți-ai dori, de la steroizi, medicamente pentru potență, până la tratamente pentru cancer, hepatică C, ba chiar și HIV/SIDA. Potrivit studiului citat, din 20 de farmacii online, doar una este legală!

FOTO; Pacientul nu are cum să afle în ce condiții au fost transportate medicamentele cumpărate online până la el FOTO: DREAMSTIME

„Din 1 ianuarie 2016 până la 1 aprilie 2017, au fost identificate mii de anunțuri pentru doar 6 medicamente care fac parte din Lista medicamentelor din Programul național de oncologie, din cea de boli rare și din Planul Național de Vaccinare. Ele se află pe lista discontinuităților raportate pe site-ul ANMDM”, a explicat Miclea.

Tot el ne atrage atenția că reglementările legale în vigoare spun că orice fel de medicament se vinde și se cumpără doar din unități autorizate, „dar cumpărătorul nu știe asta. (...) Un pacient cu scleroză multiplă, cu artrită reumatoidă, care consumă un medicament cumpărat de pe internet pentru că din anumite motive nu a avut acces la cele decontate de stat, se supune unor riscuri enorme”.

FOTO: Nicolae Fotin

„Vrem să fie foarte clar că medicamentele pentru care o autoritate națională eliberează autorizație de punere pe piață, inclusiv Agenția Națională a Medicamentului, sunt produse după reguli care respectă standardele riguroase de calitate, eficiență. Nu putem spune același lucru despre medicamentele care se vând, așa cum am văzut, a căror proveniență nu o cunoaștem, medicamente a căror compoziție nu o cunoaștem, dozele pot fi prea mari, prea mici, substanțele active pot fi inexistente și prin urmare reacțiile asupra organismului sunt necunoscute. Prin urmare, întărim ideea ca achiziția medicamentelor care nu sunt bunuri de larg consum să fie făcută doar din lanțul autorizat de distribuție”, a precizat dr. Nicolae Fotin, șeful ANMDM.

El a subliniat necesitatea realizării de campanii de informare pentru pacienți în acest scop.

„Orice abatere de la specificațiile medicamentului înseamnă degradare. Degradarea are legătură directă cu eficacitatea și cu reacțiile adverse”, a mai spus Fotin.