Ministrul Culturii, Corina Șuteu, a adresat săptămâna trecută o scrisoare publică Patriarhei și Arhiepiscopiei Bucureștilor pentru salvarea Bisericii cu Sfinți din Calea Moșilor nr. 79, ridicată în 1728 și aflată acum în stare avansată de degradare. În timp ce ministerul face demersuri instituționale, preotul Petrișor Andreiana caută cu disperare bani pentru restaurare.

Multe din clădirile de patrimoniu național din București sunt în stadii avansate de degradare. Un exemplu este Biserica cu Sfinți, din Calea Moșilor nr. 79. Ministrul Culturii a transmis săptămâna aceasta o scrisoare deschisă Patriarhiei și Arhiepiscopiei Bucureștilor, proprietar al lăcașului, în care solicită informări și dialog instituțional „pentru găsirea soluțiilor care se impun”. „Starea de conservare a bisericii – monument istoric este una gravă, pictura exterioară, care ilustrează sibile și filozofi ai antichității greco-romane este foarte degradată, iar elementele decorative și zidurile exterioare prezintă fisuri și intervenții neavizate”, se spune în scrisoare.

Față de această situație, ministerul solicită informații cu privire la existența unui proiect pentru consolidarea și restaurarea Bisericii cu Sfinți. „Spre liniștirea doamnei ministru, dânsa nu știe în ce stadiu suntem, dar semnalul este bun. Noi suntem în fază avansată, lucrările de restaurare și de consolidare a exteriorului pot să înceapă”, ne-a spus preotul Petrișor Andreiana.

Mai mult, el spune că a fost numit, în urmă cu doi ani, la această biserică pentru a se ocupa de restaurarea ei. „Nu Patriarhia se îngrijește de biserică, ci preotul desemnat”, spune părintele.

„Doamna ministru trebuie să știe că nu am stat degeaba”

Preotul Petrișor Andreiana ne-a spus că tot anul 2015 și l-a dedicat obținerii de avize și autorizații, pentru a putea începe restaurarea bisericii. „A fost nevoie de 17 autorizații și avize, unul mai stufos decât altul, cu multe împotriviri. De exemplu, două instituții nu au vrut să ne dea avizul: Inspectoratul de Stat în Construcții și ISU. Ne întorceau mereu dosarul. După ce le-am strâns pe toate, le-am dus la Primăria Capitalei, care trebuia să aprobe autorizația de construire. Am obținut-o în august 2015, înainte de debarcarea lui Oprescu. Dacă nu apucam să o luăm, cine știe când am fi reușit. Pasul următor a fost organizarea licitației în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștiului, care a avut loc în decembrie 2015. După aceea, am dus dosarul complet la Primăria Sector 2, unde se află și acum. Sperăm să începem curând lucrările de consolidare”, ne-a destăinuit preotul. El spune că așteaptă bani de la primării să înceapă lucrările, dar și de la oamenii milostivi sau din donații.

Referitor la scrisoarea ministrului Culturii, el a ținut să-i transmită că „doamna ministru trebuie să știe că nu am stat degeaba. După calculele arhitectului care a făcut devizul, doar pentru reabilitarea exteriorului bisericii ne trebuie 545.000 de euro. Restaurarea interiorului va costa mai mult și nu luăm încă în calcul acest lucru”, a comentat preotul Andreiana.

Ministrul Culturii vrea informări oficiale

La solicitarea EVZ, Corina Șuteu a recunoscut că nu știa de toate demersurile întreprinse de preotul Petrișor Andreiana. Cu toate acestea, „în funcție de răspuns, voi spune ce posibilități de finanțare există”, a declarat Șuteu.

Mai generos în explicații a fost purtătorul de cuvânt al ministerului, Edmond Nicu lușca, care a spus că instituția a reacționat în privința stadiului avansat de degradare a Bisericii cu Sfinți, în urma mai multor sesizări făcute de ONG-urile care militează pentru salvarea monumentelor orașului. „Este o zonă extrem de importantă din București, Calea Moșilor veche, unde sunt mai multe monumente istorice categoria B, aflate în precolaps, adică stau să de prăbușească. O mare problemă are și Biserica cu Sfinți care se află în proprietatea Arhiepiscopiei Bucureștilor. Datoria noastră e să intervenim punctual. Am adresat o scrisoare celor care sunt proprietari ai Bisericii cu Sfinți, adică Arhiepiscopiei Bucureștilor. Nu există un interes ascuns în această chestiune. Noi nu știm dacă există un plan de restaurare și am întrebat în scrisoare”, a declarat Niculușca. El a precizat că există un plan național de restaurare, dar Biserica cu Sfinți nu se află în acest program al Institutului Național al Patrimoniului. „Există și alte surse de finanțare, cum ar fi fondurile europene”, a sugerat purtătorul de cuvânt al Ministerului Culturii.

300 de ani de rugăciune

În 1686, a fost construită o biserică de lemn pe locul actualului lăcaș al Bisericii cu Sfinți. Chiar dacă este un bun administrator, lui Petrișor Andreiana îi face plăcere să povestească istoria lăcașului. „Preotul Popa Herea sau Fierea și-a vândut pământul de lângă București și a făcut biserică, cum scrie în pisania de la intrarea în biserică. Ea a fost întărită cu blestem, adică preotul să aibă grijă de ea, să nu fie neîngrijită, să nu se surpe, să aibă acoperiș. La 1728, Mitropolitul Daniil a ridicat biserica din zid. I se mai spune Biserica cu Sibile, ceea ce înseamnă că pe exteriorul bisericii sunt pictați filosofii antici. Biserica poartă amprenta a 300 de ani de rugăciune. Câți genunchi nu s-or fi plecat pe aici, câte suspinuri s-or fi auzit în biserica aceasta? Este o biserică de referință a Bucureștiului vechi. Calea Moșilor cândva se numea Calea Moșilor de Afară, pentru că făcea legătura cu Curtea Domnească. Puțin mai încolo era Oborul Vechi. În această biserică a cântat și Anton Pann”, ne-a povestit preotul Petrișor Andreiana (foto).