Președintele vrea să revitalizeze proiectul pe care Mihai Răzvan Ungureanu și deputații liberali l-au contestat în urmă cu doi ani.

Șeful statului, Klaus Iohannis, vrea să construiască „Muzeului Comunismului”, deși 66 de deputați PNL au votat, în 2013, împotriva Legii de înființare a acestuia. Un alt contestatar de vârf al proiectului a fost actualul consilier prezidențial Mihai Răzvan Ungureanu care, în calitate de premier, nu susținea legea. MRU a argumentat că fusese înființat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și „s-ar crea un paralelism instituțional nejustificat”. Menționăm că, în perioada mai 2012 -martie 2014, IICCMER a fost condus de istoricul Andrei Muraru- fost membru al PNL Iași, în prezent consilier personal al lui Klaus Iohannis.

Declarația președintelui

Totul a început ieri, atunci când Iohannis a declarat că susține necesitatea construirii unui „Muzeu al Comunismului”. Ideea acestui proiect este reluată după ce majoritatea USL din Camera Deputaților a votat, pe 23 aprilie 2013, împotriva Proiectului de Lege privind înființarea „Muzeului Comunismului”.

Rezultatul votului final: 236 pentru respingerea Legii, 40 pentru înființare și 7 abțineri. În cazul PNL, din 69 de deputați liberali, 66 au votat pentru respingerea proiectului, doi s-au abținut, iar unul a fost pentru.

Legea fusese inițiată, în februarie 2012, de un grup de patru parlamentari PDL, independenți și minorități. „Chiar dacă nu a fost o perioadă de bun augur, nu avem dreptul să ne negăm istoria”, arătau inițiatorii.

Muzeul urma să fie finanțat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național (MCPN).

În martie 2012, Guvernul României, prin Mihai Răzvan Ungureanu, a arătat că nu susține adoptarea legii. Unul din motive: în România a fost înființat, în 2009, IICCMER, aflat în subordinea Guvernului și coordonarea primului ministru.

„Considerăm că este discutabilă înființarea unei noi instituții publice în subordinea MCPN întrucât, cel puțin parțial, s-ar crea un paralelism instituțional nejustificat”, arăta Ungureanu. În plus, susținea acesta, inițiatorii nu au dat date tehnice și financiare despre acest muzeu cum ar fi sursele de finanțare, sau viitorul sediu. În mai 2012, Senatul a votat pentru înființarea „Muzeului Comunismului”- subordonat MCPN. Muzeul urma să funcționeze în București, într- o clădire pusă la dispoziție de autorități, și era finanțat din banii MCPN și donații.

După cum am arătat, votul final, pe 23 aprilie 2013, a fost dat de Camera Deputaților care a respins Legea. Printre liberalii care au votat împotrivă: Mihăiță Calimente, Dumitru –Verginel Gireadă, Cristina Pocora, George Scutaru, Gigel Știrbu (fost ministru al Culturii) și Hubert Thuma.

„Ideea este rizibilă”

Pe 24 aprilie 2013, profesorul Vladimir Tismăneanu, fost președinte al Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România, scria, într-un editorial pe contributors.ro, că „partidele coaliției useliste au înmormântat ideea înființării în București a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste”. „Ideea că IICCMER ar ține locul unui asemenea muzeu este rizibilă. Un institut este un centru de cercetare, un muzeu este, în cazul de față, o arhivă vie a ceea ce-a însemnat totalitarismul comunist”, susținea Tismăneanu.

S-a plimbat printre 25 de kilometri de turnătorii

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut, ieri, o vizită la depozitul de arhive al CNSAS de la Popești Leordeni. În cinci minute a salutat conducerea Consiliului și apoi și-a început plimbarea printre 25 de kilometri de dosare, aranjate ordonat pe rafturi. A fost ghidat de preşedintele CNSAS, Dragoş Petrescu, şi de ceilalţi membri ai conducerii CNSAS. El a vizitat arhivele timp de câteva zeci de minute. Reprezentanții CNSAS i-au arătat șefului statului, la finalul vizitei, câteva dosare „edificatoare” pentru arhivă.

„Cartea Neagră”

Două dintre aceste dosare, intitulate „dosar personal” cu antentul Ministerului Afacerilor Interne, aveau trecute pe copertă numele torționarilor Alexandru Vişinescu și Gheorghe Enoiu. Un alt document prezentat şefului statului a fost o „Carte neagră” despre organizaţia Legionară, făcută în timpul colonelului Crăciun, sub forma unei Evanghelii, potrivit lui Claudiu Secașiu, membru în colegiul CNSAS.

Documente

Iohannis a mai văzut un document privind deportarea medicilor germani din România și o statistică făcută despre ponderea populației germane care a fost dusă la muncă în URSS. Secaşiu a afirmat că, în urma unei percheziţii la Biserica Neagră, s-a recuperat un recensământ făcut de Biserica Evanghelică, care a reuşit inventarierea, pe localităţi, a populaţiei care a fost ridicată şi deportată în URSS şi a celei care a reuşit să se întoarcă. Lui Iohannis i-a fost prezentat și modul în care erau colecționate, de către Securitate, scrisorile românilor urmăriți.

Filiera PNL și promovările în Executiv

MRU (foto stânga) provine din familia lui Ștefan Ungureanu, fost viceprimar al muncipiului Iași între 1996 și 2000. În perioada 1985-1989 MRU a ocupat funcția de membru supleant în CC al UTC, dar declară că nu a fost membru al PCR. Între 1998-2001 a fost secretar de stat în Ministerul de Externe. În 2004 intră în PNL și a ocupat succesiv funcțiile de ministru de Externe, șef al SIE și prim-ministru. Andrei Muraru (foto dreapta) provine tot din Iași. Istoric cu burse și granturi internaționale, a vizat totuși funcțiile publice. Pentru asta a intrat în PNL, ceea ce i-a adus automat numirea în funcția de președinte executiv al IICCMER. În iulie 2014, Muraru a fost numit consilier personal al președintelui PNL, Klaus Iohannis, iar după alegeri a fost numit consilier prezidențial.