Dan Andronic: Regretați faptul că v-ați certat cu Traian Băsescu?

Călin Popescu Tăriceanu: Regret irosirea de energie din partea mea. Pentru Băsescu nu vreau să vorbesc. Dar mi se pare că toată această dispută politică, dincolo de multe alte lucruri, de consumul personal, a însemnat un consum enorm de energie inutil.

Puteați să evitați?

Nu cred că aveam cum și s-a văzut că nu eram eu factorul de stârnire al acestor dispute.

Conflictul a plecat din 2005, când ați refuzat să vă dați demisia din fruntea Guvernului, deși înțeleg că era o înțelegere, un plan de provocare a alegerilor anticipate prin demisia Guvernului. Corect?

Da, dar să ne întrebăm de ce voia Traian Băsescu demisia Guvernului?

Eu v-aș întreba de ce nu ați mai vrut dvs. să vă dați demisia?

Vă spun foarte clar și am mai spus-o. Pentru că și eu, și colegii din conducerea PNL de la acea vreme, ne-am dat seama care era planul lui Traian Băsescu: provocarea alegerilor anticipate, cu scopul de a numi un prim-ministru din partea lui și din partea PDL-ului și preluarea tuturor pârghiilor de putere.

LUMINI ŞI UMBRE. „E puțin probabilă schimbarea majorității în Senat și Camera Deputaților”

LUMINI ŞI UMBRE. ”M-am temut că USL se va eroda până la momentul alegerilor”

LUMINI ŞI UMBRE. „Nu mi-e frică de dosarul EADS. Am refuzat să se facă plăți în avans”

Dar nu ați mai fi candidat sub sigla „Dreptate și Adevăr”?

Puteam să candidăm sub sigla D.A., dar, după cum știți, Băsescu întotdeauna a făcut uz de prerogativa neconstituțională de a desemna discreționar primul-ministru.

Dar mergând pe acest scenariu, luați, nu știu, 55%. Jumătate din voturi le lua PNL-ul, bănuiesc că mergeați la paritate, jumătate ale PDL-ului.

Da, și?

Nu putea să facă un guvern cu 25%. Care era pericolul?

Pericolul era că numea el primul-ministru.

Care nu făcea guvern...

Ba da, făcea.

Construia majoritate cu PSD-ul?

Nu, pentru că nu trebuie să fim naivi să credem că parlamentarii ar fi dispuși să-și sacrifice poziția personală pentru menținerea poziției de prim-ministru la partidul din care fac parte. Dacă obiectivele lor personale sunt satisfăcute, ați văzut cum se întâmplă, se formează și se desfac majorități destul de repede.

LUMINI ŞI UMBRE. ”M-am temut că USL se va eroda până la momentul alegerilor”

Nu v-am întrebat niciodată: retragerea lui Theodor Stolojan în campania din 2004 a fost regizată? De fapt, în acel moment, Stolojan trebuia retras pentru că era un candidat fără șanse? Erați la vârful alianței.

Dacă regia a fost atât de bine făcută, încât să ne inducă pe toți în eroare, atunci nu am ce să spun. Părerea mea este că Stolojan deja arătase, încă din campania de la locale, niște semne. Nu de slăbiciune, ceda practic, ceda fizic sau nervos, nu știu exact să vă spun....

Dacă ceda fizic se putea odihni, dacă ceda nervos...

Theodor Stolojan nu era un om foarte comunicativ... Eu nu eram poate cel mai apropiat om de el. Și acest lucru a început să se manifeste foarte rapid în toamnă, odată cu începerea pregătirilor – pregătirilor, atenție! – pentru campaniile parlamentare și prezidențiale. Cred că Stolojan a fost într-o situație în care nu a mai putut să ducă această povară. Părerea mea. Poate altă dată o să aflăm altceva. Nu aș putea spune vreun lucru în sensul în care m-ați întrebat. Nu cred că a fost o regie.

„Cu prilejul bilețelului roz am văzut caracterul oamenilor fostului președinte”

Dan Andronic: În cadrul acestei relații tensionate cu Traian Băsescu, regretați faptul că ați scris acel bilețel celebru. Știu că vi s-a făcut și o plângere penală, recent. O sesizare penală.

Călin Popescu Tăriceanu: S-a făcut o sesizare penală anul trecut, de către stimabila doamnă Udrea, dar la momentul biletului a fost făcută o plângere penală, de către stimabilul domn Talpeș. S-a făcut o cercetare și, urmare a acelei cercetări, s-a închis dosarul cu neînceperea urmăririi penale.

Întrebarea mea era dacă regretați faptul că ați scris acel bilețel? După zece ani...

Regret că am văzut cu astfel de prilejuri caracterul oamenilor. Și al lui Băsescu, și al lui Udrea. M-am lămurit pe de-a întregul.

LUMINI ŞI UMBRE. „Nu mi-e frică de dosarul EADS. Am refuzat să se facă plăți în avans”

Nu poate fi și o dovadă de naivitate din partea dvs.?

Nu. Cred că în politică - și lucrul ăsta l-am învățat de foarte multă vreme, de la începutul carierei mele politice – există un element cheie în relațiile politice, între oamenii politici. Și acel element cheie se numește încredere. Aici nu a fost neapărat ideea că aș fi făcut ceva care era dincolo de limita legii și în care nu a funcționat încrederea...

Dar nici nu era ceva uzual. Nu putem spune că era o practică...

În momentul în care eu primesc o sesizare în legătură cu funcționarea defectuoasă a unei instituții de care nu răspund e normal – dacă vreți, același lucru îl face și un cetățean obișnuit – să se adreseze celor care sunt responsabili.

Și Traian Băsescu răspundea de Parchet?

Nu, dar în momentul în care te duci la CSM, nu te duci în vizită de curtoazie. Poți să semnalezi anumite defecțiuni, nereguli, care se pot confirma sau nu.

Și de ce nu ați trimis bilețelul și cu memoriul Ministrului Justiției? Era membru CSM.

Pentru că, în momentul în care linia de comunicare pe care o am cu președintele este una care îmi permite să discut lucruri, care nu erau chiar banale, pot să îl înștiințez și, sigur, preșe dintele nu e obligat să dea curs.

În mod cert.

Dacă consideră că acele lucruri, pe care primul-ministru i le semnalează, sunt importante, face ceva sau nu. În momentul în care ai o societate comercială, care face cam 2-3% din PIB-ul României, deja lucrurile nu mai sunt chiar atât de banale, să spunem, și, probabil, merită o anumită atenție la un anumit nivel. Pentru că ai în spate nu numai contribuția la PIB, ai locuri de muncă, multe lucruri care trebuie să te preocupe.

Acolo vorbeam și de o relație personală între dvs. și Dinu Patriciu și era normal să apară aceste întrebări.

Relația personală între mine și Dinu Patriciu nu avea nici un fel de influență în spațiul politic.

Dacă îmi aduc bine aminte, de fiecare dată i-a susținut pe cei care erau împotriva dvs. în interiorul partidului.

Da, el i-a susținut pe cei care au fost împotriva mea, iar eu, cât am fost președinte al partidului, nu am acceptat nici un fel de susținere financiară din partea lui. Nici înainte de alegerile din 2004, nici după.

De ce, vi se părea că ar fi putut să aibă o influență mult mai mare decât era cazul?

Da, da. Nu consideram că ar fi util ca cineva să aibă o influență externă, din afara zonei structurilor alese ale partidului, asupra deciziilor din PNL.