Procurorul șef al Direcției Națioane Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat pentru „Evenimentul zilei” că raportul pe justiție al Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare este unul extrem de pozitiv la adresa DNA.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a declarat pentru „Evenimentul zilei” că “raportul Comisiei Europene este o analiză pozitivă care surprinde progresele făcute de DNA în lupta împotriva corupției la nivel înalt”. „Este un raport pozitiv pentru activitatea DNA, care reconfirmă calitatea anchetelor desfășurate de DNA și remarcă diversitatea investigațiilor de corupție desfășurate în 2014. Efortul DNA în combaterea coruției la nivel înalt, sunt consemnate într-un  ton extrem de pozitiv, ” apreciază Kovesi.

Anterior, într-o intervenție la postul B1 TV, Kovesi a arătat că “cel mai important este că se subliniază sporirea încrederii publice tradusă într-un număr tot mai mare de sesizări primite de la cetățeni”.

 

Comunicatul DNA

 

Potrivit unui comunicat al DNA, anul trecut au fost trimise în judecată peste 1.000 de persoane, între care 8 parlamentari, 2 prefecţi, 7 preşedinţi de consilii judeţene.

• De asemenea, documentul notează o creştere a numărului cazurilor de corupţie în rândul magistraţilor, adăugând că este o formă extrem de corozivă de corupţie.

''Astfel, au fost deferiţi justiţiei 23 de judecători şi 12 procurori dintre care şase cu funcţii de conducere. Raportul insistă că aceste ultime cifre nu reflectă o creştere a corupţiei în magistratură, ci întărirea capacităţii DNA de a identifica asemenea situaţii, precum şi dorinţa cetăţenilor de a se implica în semnalarea lor", afirmă sursa citată.

Tendinţa pozitivă s-a menţinut şi în ceea ce priveşte numărul şi funcţiile persoanelor condamnate în cauze de corupţie ale DNA.

• Astfel, între cele peste 1.000 de persoane condamnate în cursul anului 2014, se află un prim-ministru, miniştri, parlamentari, judecători, procurori şi primari, precum şi personalităţi influenţe din lumea afacerilor.

"Ca expresie a întăririi încrederii publice în instituţie, la DNA s-au înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezintă a creştere accentuată în comparaţie cu anul precedent. DNA a acordat atenţie specială recuperării prejudiciilor în dosarele de corupţie, valoarea banilor şi a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, între care 416 terenuri şi 93 de autoturisme. Instanţele au dispus, prin decizii de condamnare definitivă, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum şi a unui mare număr de bunuri, în timp ce compensaţiile acordate părţilor civile au fost de 274 de milioane euro", precizează sursa citată.

Ce spune Raportul

Într-o perspectivă mai largă asupra combaterii corupţiei la nivel înalt, Raportul notează şi unele dificultăţi.

• Pe de o parte, la solicitările DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, răspunsul Parlamentului a părut arbitrar şi lipsit de criterii obiective. Pe de altă parte, rata de recuperare înregistrată de autoritatea competentă la executarea hotărârilor judecătoreşti este estimată la numai 5-15 % din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătoreşti, ceea ce face ca sancţiunile aplicate să aibă caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupţie) să nu îşi recupereze pierderea suferită.

Referitor la cadrul legislativ anticorupţie, Raportul menţionează intrarea în vigoare a noilor coduri, în cursul anului 2014, a reprezentat o schimbare majoră pentru instituţiile anticorupţie, între care DNA.

• "Reprezentanţii instituţiei au atras atenţia asupra riscurilor că unele prevederi ar putea să afecteze eficienţa investigaţiilor şi au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse în amendamentele noilor coduri. Documentul Comisiei Europene remarcă faptul că prevederea din Codul de procedură penală privind controlul judiciar a fost declarată neconstituţională, aspect sesizat de către DNA. Ca urmare prevederea a fost modificată în sensul introducerii unor limite ale perioadei pe care poate fi luată măsura controlului judiciar", se mai arată în comunicat.

Raportul mai notează că DNA a menţionat o bună cooperare cu ÎCCJ, ANI, CSM, poliţia şi Ministerul Justiţiei. Ca un aspect deosebit, experţii Comisiei au remarcat şi activitatea serviciilor teritoriale din cadrul DNA.

Astfel, ca urmare a unei vizite făcute la Serviciul teritorial Cluj, aceştia au constatat că o echipă mică, formată din 5 procurori, susţinuţi de ofiţerii de poliţie judiciară şi de SRI, a stabilit un parcurs substanţial, constând în cazuri cu un preşedinte de consiliu judeţean, un primar de municipiu, politicieni, persoane cu funcţii cheie în învăţământ şi oameni de afaceri proeminenţi.

Raportul Comisiei Europene realizează, în mod periodic, o analiză obiectivă principalelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar român, prin raportare la cele patru criterii stabilite, de comun acord cu autorităţile statului român, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.