Șefa DNA a arătat că, într-un singur dosar, intervenția procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane de euro.

Procurorul șef al DNA , Laura Codruța Kovesi (41 de ani), a punctat ieri la bilanțul instituției că, pentru a realiza scopul legii penale, este important ca o persoană condamnată pentru corupție să nu își păstreze averea dobândită prin infracțiuni. „Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA, în anul 2014, au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310.000.000 euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plătește medicilor din România într-un an”, a declarat procurorulșef al DNA.

Kovesi a arătat că, în 2014, valorile indisponibilizate au fost de peste 303 milioane euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul anual al DNA.

Anunțul a fost făcut în fața președintelui României, premierului Victor Ponta, ministrului Justiției, șefilor din Consiliul Superior al Magistraturii și ai Curții Supreme, magistrați, demnitari și reprezentanți ai ambasadelor străine.

Kovesi a ținut să arate șase premiere în lupta anticorupție: cele mai multe dosare penale înregistrate, cele mai multe dosare de soluţionat, cele mai multe dosare soluţionate, cele mai multe rechizitorii, cele mai multe condamnări în dosarele instrumentate și cei mai mulți demnitari de rang înalt investigați.

Solicitarea lui Iohannis

Klaus Iohannis a felicitat DNA pentru activitatea din 2014 şi a atras atenţia că recuperarea prejudiciilor este obligatorie, nu opţională. El a arătat că DNA a funcționat cu motoarele turate în 2014. „Recuperarea prejudiciilor reflectă eficienţa luptei anticorupţie, situația din prezent în care gradul de recuperare este în cuantum de 10 la sută este inacceptabilă. Solicit factorilor decizionali să ia în serios această problemă, de importanţă deosebită,” a declarat Iohannis.

Confi scarea extinsă, cazul Voiculescu - Antena 3

Anul trecut au rămas definitive 210 hotărâri judecătoreșt, prin care instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 347.299.552 de euro.

FOTO: Imperiul imobiliar al lui Dan Voiculescu, blocul GRIVCO și sediul ICA FOTO: NICU DÎRDÎIAC

Statul român avea de confiscat sau de recuperat, sub forma despăgubirilor civile, suma totală de 317.806.326 de euro (reprezentând 287.623.486 de euro- despăgubiri acordate unor autorități și instituții de stat, plus 31.622.591 de euro -sume supuse confiscării speciale, minus 1.439.751 de euro sumă recuperată în cursul procesului penal.

FOTO: Dan Voiculescu

În plus, se mai arată în bilanțul DNA, instanțele au dispus „confiscarea specială” trei terenuri intravilane de 29.220 mp, 4.457 mp și 3.000 mp, situate în București, imobilul situat în Șoseaua București – Ploiești în suprafață 3140 mp”. Este vorba de terenurile și clădirile privind sediul ICA, blocul GRIVCO și sediul Antena 3.

Aceste imobile sunt confiscate în celebrul dosar al privatizării Institutului pentru Cercetări Alimentare (ICA), în care Dan Voiculescu (foto) execută 10 ani de închisoare pentru spălare de bani. În acest dosar deja s-a recuperat jumătate din prejudiciu, circa 30 de milioane de euro.

Ponta: „La insolvență avem 10 miliarde de euro de recuperat”

Premierul Victor Ponta a cerut ieri, la bilanţul DNA, sprijinul acestei instituţii pentru combaterea evaziunii fiscale, ca „un efort comun care se adaugă luptei anticorupție”. El a a felicitat DNA pentru anchetele împotriva magistraţilor corupţi, care au protejat evazioniştii. Premierul a susţinut că procentul de recuperare a prejudiciilor de numai 10% este „inacceptabil” și că este nevoie de o îmbunătățire a legislației.

FOTO: Cumnatul lui Victor Ponta, Iulian Herțanu, este arestat într-o anchetă a DNA, pentru deturnare de fonduri FOTO: RĂZVAN PETRESCU

Ilegalitățile din instanțe

„Trebuie să îmbunătăţim legislaţia şi să avem hotărâri mai rapide care să poată fi puse în executare. Aici nu e vorba doar de recuperarea prejudiciilor, că acestea să fac în dosare penale după ce se dau hotărâri definitive și irevocabile. Se întâmplă şi în alte cauze. La insolvenţă avem 10 miliarde de euro de recuperat şi nu avem hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile”, a explicat Ponta.

Ponta a spus că „bugetul de stat are de recuperat de la firmele din insolvenţă nu 300 de milioane de euro, ci 10 miliarde de euro. 10 miliarde de euro, care ar acoperi toate salariile, nu doar ale medicilor și ale procurorilor, și ale polițiștilor (..) De multe ori se întâmplă ilegalităţi atunci când din insolvenţă, o procedură legală şi întâlnită în toate statele civilizate, se trece de fapt în evaziune fiscală”. Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat, ieri, la bilanțul DNA, că România nu a dus lipsă de legi, ci de instituții puternice care să le aplice pentru toți, fără părtinire și fără imunități. El a arătat că „Ministerul Justiției a promovat un memorandum prin care ne propunem ca, până la sfârșitul lui martie, să construim cadrul normativ necesar înființării unei agenții specializate în gestionarea bunurilor sechestrate și confiscate în procedura penală, specialiști din cadrul ANAF fiind deja detașați la minister pentru a lucra la acest proiect”. Astfel, agenția va fi un partener pentru procurori și instanțe.

 Între 5 și 8 % din confi scările dispuse de judecători se recuperează

Recuperarea prejudiciilor din dosare se dovedește extrem de greu de realizat. În prezent, sumele care intră în bugetul de stat sunt undeva între 5 și 8 % din cele dispuse de judecători. La această concluzie au ajuns mai mulți magistrați și oficiali ai statului care au participat, în decembrie 2014, la conferința „Cât recuperăm din bunurile provenite din infracțiuni”, organizată de Ambasada Marii Britanii și Expert Forum. Cornel Călinescu, directorul Oficiului Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor (ONPCCRC), a arătat că, „în 2009, subiectul recuperării creranțelor nu exista deoarece nu se impunea de către judecători nicio măsură recuperatorie a prejudicului”. „Din 2012, Parchetul General a cerut performanță pe acest subiect și lucrurile au început să se miște”, a arătat acesta. Asta, în condițiile în care procurorii au descoperit că suspecții găsesc metode din ce în ce mai inventive să își ascundă avererea - de la vânzări fictive, la donații către rude sau bani tranferați în conturi deschise în state ce acceptă greu cooperarea cu anchetatorii români. În 2013, potrivit ONPCCRC, toate parchetele din România au constatat, prin rechizitorii, că bugetul statului a fost prejudiciat cu aproape 2 miliarde de euro. Pe anul 2013, au fost contabilizate din confiscări (fie ele speciale sau extinse) 7,6 milioane euro. La sfârșitul lunii martie 2015 urmează să fie operațională o agenție dedicată gestionării bunurilor sechestrate în cadru procesual-penal, în subordinea Ministerului Justiției. Noua structură va dispune de 30 de posturi, rolul ei fiind de a administra bunurile sechestrate în cadrul unor proceduri penale.

„Nu au contat poziția și banii din conturi”

Laura Codruța Kovesi a arătat că, în 2014: „Nu au contat și nu contează banii din conturi, nu au contat și nu contează poziția socială sau forța financiară deținută ori controlată de cei pe care îi cercetăm”. Alte date prezentate de procurorul-șef:

● DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a 9 parlamentari și a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale față de miniștri și foști miniștri.

● Cei 86 de procurori care au desfășurat activități de urmărire penală au avut de soluționat peste 9.100 de cauze.

● În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze.

● Au fost întocmite 317 rechizitorii.

● Peste 1.100 de inculpați au fost trimiși în judecată.

● 1.130 inculpați au fost condamnați definitiv.

● Au fost înregistrate peste 700 de cauze având ca obiect suspiciuni de săvârșire a unor infracțiuni în procedura de achiziții publice.

● Au fost trimiși în judecată 35 magistrați și au fost condamnați definitiv 20 magistrați.

● A crescut cu 78% numărul de sesizări primite de la cetățeni.

● Numărul de dosare soluționate a crescut în fiecare an, fiind de peste 4.100 de dosare finalizate în 2014, cel mai mare număr de la înființarea DNA .

● La sfârșitul anului 2014 mai erau de soluționat un număr de 5.000 cauze.

● DNA se bucură de o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o instituție din sistemul judiciar.

● Intervenția procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro.

● Intervenția DNA a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu peste 300.000.000 de euro.