Judecătorii sunt SUFOCAȚI cu dosare! TAXA DE POLUARE ar trebuie să fie restituită de stat din OFICIU

în 2018, instanțele de judecată au fost ”sufocate” cu dosare al cărui obiect de activitate îl constituie taxa de poluare sau confirmarea renunțării la urmărirea penală. Spețe ultra banale dar foarte numeroase care le consumă timpul judecătorilor pentru a soluționa adevăratele dosare.

La Curtea de Apel Cluj, una dintre cele mai mari din România, cu patru tribunale și zeci de judecătorii, activitatea judecătorilor a fost afectată, în anul 2018, din cauza unor dosare a cărui obiect îl reprezintă tocmai refuzul unor autorități de a-și face treaba.

Judecătorul Andrea Chiș, membru în CSM a dat un exemplu clar în acest sens, referindu-se la celebra taxă de poluare. În 2018, la Curtea de Apel Cluj au fost înregistrate un număr de 6.200 de dosare, care au ca obiect restituirea taxei de poluare. Din aceste dosare, au fost soluționate 5.100 de dosare, a precizat judecătorul Denisa Băldean (foto), președintele Curții de Apel Cluj. ”În aceste tipuri de cauze, cred că administrația ar trebui să își regleze conduita raportat la o anumită practică judiciară. Avem decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia restituirii taxei de poluare. De ani de zile, administrația nu a restituit această taxă de poluare, fapt care duce la contestații în justiție, ceea ce generează costuri suplimentare din partea Statului, pe cheltuieli de judecată și dobânzi, pentru că nu a resituit de bună voie. Funcționarii publici se tem să respecte automat o practică unitară, dar este o soluție simplă și cu siguranță CSM va lucra la ea”, a spus Andrea Chiș, referindu-se la faptul că CSM poate prin ministrul Justiției să aibă un o inițiativă legislativă prin care această taxă să fie restituită din oficiu de Direcțiile de Finanțe.

Multe dosare mărunte

Săptămâna Mare. Când se coc cozonacii și se vopsesc ouăle

1 Mai Muncitoresc! Sărbătoarea, confiscată de Lenin și Stalin

O altă categorie de dosare, în materie penală, au ca obiect renunțarea la urmărirea penală. Acest lucru se întâmplă atunci când un procuror anchetează o faptă dar nu există multe probe și atunci se decide renunțarea la urmărirea penală. Numai că această decizie trebuie să fie confirmată de un judecător care trebuie să studieze tot dosarul și să decidă dacă procurorul și-a făcut sau nu bine treaba.

Președintele Curții de Apel Cluj, judecătorul Denisa Băldean a mai precizat că, în cursul anului 2017, le-a judecătorilor să vină cu propuneri de reducere a numărului de dosare înregistrate. ”De exemplu, colegii mei de la Tribunalele arondate au formulat o propunere ca celebrele contestații la amenzile aplicate de poliție să nu mai aibă cale de atac. La judecătorii există foarte multe dosare care au acest obiect de activitate iar cei care pierd fac contestație, care se judecă la tribunal. Ei bine, aceste contestații ar putea să dispară”, a spus Denisa Băldean.