Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC O echipă de avocați din Cluj a solicitat ICCJ sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor legate de recursul în casație în cazul răspunderii penale. Demersul în cauză a fost realizat cu scopul de a apăra interesele unui cetățean condamnat cu câteva zile înainte de publicarea Deciziei CCR nr. 358 din 26 mai 2022.
Deși conform Deciziei Curții Constituționale nr.358 din 26 mai 2022 ar fi împlinit termenul de prescripție generală, condamnarea a fost atacată cu recurs în casație prin evocarea cazului prevăzut de art.438 alin. 1, pct.8C proc. pen., respectiv în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal în privința a două dintre infracțiunule imputate.
Potrivit ICCJ este vorba de îngrădirea nejustificată a liberului acces la justiție deși în contextul juridic actual nu s-ar mai putea promova o cale extraordinară de atac - raportat la existența unor probe - din care să reiasă incidența prescripției răspunderii penale.
„Se creează o veritabilă discriminare și îngrădire a liberului acces la justiție”
„În concret, se creează o veritabilă discriminare și îngrădire a liberului acces la justiție prevăzut de art. 21 Constituție și de art. 6 CEDO, pentru situațiile în care persoanele condamnate nu pot solicita reanalizarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a deciziilor în care în mod greșit nu s-a constatat incidența unui caz de încetare a procesului penal.
Cu privire la aceste chestiuni s-a exprimat Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 453/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) C. proc. pen., în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 10 din 29.03.2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
Aceste aspecte au fost menționate ulterior și în considerentele Deciziei nr. 67/2022 a Î.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept publicată în 28.11.2022 prin care s-a stabilit faptul că „instanța care soluționează contestația în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022, nu poate reanaliza prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii” se arată în cererea de sesizare a Curții Constituționale publicată de Iordănescu & Asociații.
Recomandările noastre
