Forțele aeriene ale Statelor Unite de la baza turcă sunt relocate în cinci baze din nordul Siriei, în zona kurdă. Cea mai mare groază a lui Erdogan este un stat kurd în sudul Turciei

Mai multe echipe de ingineri lucrează non-stop la amenajarea unei noi baze aeriene a Statelor Unite în nordul Siriei, după ce au încheiat deja extinderea altor patru, scrie site-ul israelian Debka. Informația vine după ce Washingtonul a lansat vineri 59 de rachete de croazieră Tomahawk asupra bazei siriene Shayrat, ca represalii pentru atacul cu arme chimice de la Khan Sheykhoun, iar observatorii internaționali se întreabă cât de departe este dispus să meargă Trump în Siria. Și mai ales în ce direcție.

Noile baze americane ar face parte din planurile noii administrații americane de a retrage forțele aeriene de la baza Incirlîk din Turcia și a le reloca în nordul Siriei, susține Debka, îndeobște cu excelente surse din zona militară și de „intelligence”.

Noile baze americane sunt amplasate la aeroportul Hajar, din regiunea Rmelan, la două mici aeroporturi, care până acum au deservit fermierii din zona Qamishli și care au fost adaptate uzului militar, și la Kobani, o enclavă kurdă aflată la o aruncătură de băț de frontiera cu Turcia.

Rolul de punct de comandă și de legătură între baze va fi jucat de Tabqa, localitate situată la numai 40 de kilometri de „capitala” siriană a ISIS, Raqqa. Tabka va îndeplini și rolul de punct de adunare pentru forțele comune americanokurde care se pregătesc pentru iminenta ofensivă asupra Raqqa.

Când întregul complex de baze aeriene va fi terminat, acesta va permite Statelor Unite să desfășoare de două ori mai multe avioane și elicoptere în Siria decât o poate face în acest moment Rusia.

Aeroportul din Tabka a fost capturat la sfârșitul lunii martie de către comandouri ale Forței Siriene Democratice (alcătuită din kurzi) care au fost parașutate acolo de aparatele de zbor americane. A fost botezat „Incirlîk 2” sau „Qayarah 2”, cel din urmă fiind numele centrului de comandă american care conduce ofensiva de la Mosul. Facilitățile de la Tabka au fost astfel amenajate încât să poată găzdui cele 2.500 de cadre care formează personalul american de la Incirlîk. Problema retragerii for țelor americane de la baza din Turcia s-a pus imediat după puciul eșuat din vara lui 2016, când Erdogan a acuzat Statele Unite de complicitate cu clericul Fethullah Gülen pentru răsturnarea sa. Atunci, timp de câteva zile, regimul Erdogan a oprit curentul la Incirlîk, iar personalul american a fost împiedicat să părăsească baza, fiind de facto luat ostatic.

Problema numărul 1

După modelul americanilor, și forțele germane de la Incirlîk sunt gata să se mute, ele vizând amplasamente din Cipru sau Iordania. Germanii se retrag, după ce relațiile dintre Berlin și Ankara s-au răcit dramatic în urma refuzului cancelarului Merkel de a permite oficialilor turci să facă campanie electorală pe teritoriul Germaniei.

Retragerea administrației americane de la Incirlîk și amplasarea de baze aeriene în nordul Siriei, în zona controlată de kurzi, va provoca o deteriorare și mai gravă a relațiilor dintre Washington și Ankara. Erdogan consideră kurzii pericolul numărul unu la adresa țării sale și se teme că o entitate statală kurdă la granița Turcie ar putea constitui un imbold pentru kurzii turci (circa 18% din populația Turciei, majoritatea grupați în sud) de a se uni cu frații lor de peste graniță.

La sfârșitul lui februarie, ziarul turc Yeni Șafak, apropiat de Erdogan, scria că Turcia i-a avertizat pe americani că îi va da afară de la Incirlîk, dacă continuă să colaboreze cu forțele kurde.

NATO, în pericol

O ruptură majoră între Washington și Ankara ar putea constitui lovitura de grație pentru NATO, în condițiile în care UE ia în considerare crearea unei forțe autonome de apărare. În plus, nu este clar ce se va întâmpla cu cele 50 de bombe nucleare cu hidrogen de tip B-61 (foto mic), pe care Statele Unite le au depozitate la Incirlîk. În august 2016, EurActiv scria că acestea au început să fie transferate în România, la Deveselu, însă autoritățile de la București au dezmințit informația, iar NATO a evitat diplomatic un răspuns, invitând la consultarea comunicatului emis pe 9 iulie 2016, în urma summit-ului de la Varșovia, în care se arată: „Aliații se vor asigura că toate componentele de descurajare ale NATO sunt în siguranță”.