Corpul de Control al Guvernului a ocolit Harghita, unde „stăpânesc” lideri UDMR, și Caraș-Severin, fieful lui Frunzăverde. „Evenimentul zilei” are declarația martorului care demontează minciuna lui Laszlo Borbely în Parlamentul României și mărturii care îl incriminează pe ministrul Apărării, Mircea Dușa

Dincolo de războiul mediatic iscat în jurul Codului Silvic, „Evenimentul zilei” vă prezintă o altfel de radiografie a jafului din codrii României. Odată pornit, „tăvălugul” anchetelor, Direcția Națională Anticorupție (DNA) s-a oprit, deocamdată, la județele administrate de politicienii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), respectiv Harghita și Covasna, dar și în Caraș Severin, unde a fost reținut fostul „stăpân al pădurilor” din județ, ex-deputatul Ionesei Ghiorghioni, mâna dreaptă a „Baronului de Banat”, Sorin Frunzăverde. Proprietarii de păduri reclamă abuzuri încă din anii '90: împroprietăriri și defrișări ilegale și afaceri necurate cu bani de la APIA, destinați reîmpăduririlor și amenajărilor silvice. Printre numele grele acuzate de „jaful pădurilor” din Bazinul Gheorghieni – așa cum este denumită zona împădurită aflată pe raza județele Harghita și Covasna - se numără foști și actuali miniștri: Verestoy Attila, Laszlo Borbely și actualul răspunzător de apărarea României, Mircea Dușa. Cel din urmă a fost lucrător silvic, la fel ca și Ionesei Ghiorghioni, dar și prefect de Harghita care a semnat acordarea titlurilor de proprietate unor oameni care au tăiat pădurile. O bună parte din acele titluri au fost contestate în instanțe, iar judecătorii le-au dat dreptate proprietarilor de drept, însă aceștia nu au mai avut ce valorifica.

Documentele „vorbesc”

Așa cum a anunțat Guvernul României, Corpul de Control al primului ministru a efectuat acțiuni de verificare la direcțiile silvice din județele Bistrița-Năsăud, Ma ramureș, Mehedinți, Neamț și Suceava. Raportul instituției arată că în urma verificărilor efectuate au rezultat indicii privind săvârșirea unui număr de 52 posibile fapte de natură penală. Faptele constatate au legătură cu valorificarea produselor fondului forestier, proprietate publică a statului, aflat în administrarea acestor entități – Direcții Silvice - precum și la Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva, în legătură cu adoptarea de către acesta, în anul 2009, fără temei legal, a unui regulament. Oficialii guvernamentali arată și complicitatea a trei șefi din conducerea RNP Romsilva, în cazul cercetat de DNA la Bistrița Năsăud. Mai exact, în perioada 2009 – 2014, această direcție silvică a fost singura care a beneficiat de suplimentarea cotei de tăiere de la alte direcţii silvice din ţară, în baza unor hotărâri luate în cadrul Consiliilor de Administraţie al RNP Romsilva coordonate, succesiv, de Florian Munteanu, Valerian Solovăstru şi Adam Crăciunescu.

Jaf organizat sub cinci miniștri

Șefii pădurilor din această perioadă, arată documentele DNA, fac parte din lanțul tăierilor ilegale care au favorizat firma afaceristului Traian Larionesei - Frasinul SRL Anieș - și firma austriacă Holzindustrie Schweighofer SRL, mărul discordiei între premierul Victor Ponta și președintele Klaus Iohannis, pe tema Codului Silvic. Raportul Corpului de Control al Guvernului arată că firma austriacă ar fi exploatat, în perioada 2009 - 2012, cu girul șefilor Romsilva, masă lemnoasă atât din fondul forestier din Bistrița-Năsăud, cât și din cel administrat de alte direcții silvice - Maramureș, Mureș, Neamț, Suceava. Anchetatorii arată că S.C. Holzindustrie Schweighofer SRL achiziționa material lemons de la societatea lui Larionesei - Frasinul SRL Anieș - pe fondul înțelegerilor directe cu Karl Schmidt, director în cadrul firmei cu capital austriac. În perioada menționată de anchetatori, miniștri ai Agriculturii, responsabili de gestionarea „aurului verde”, au fost: Ilie Sârbu, Mihail Dumitru, Valeriu Tabără, Stelian Fuia și Daniel Constantin.

Cifre dureroase

Raportul Curții de Conturi din anul 2013 arată că, însumând tăierile de arbori din pădurile României - proprietate de stat și privată - rezultă că în perioada 2005-2011 s-a defrișat pădurea pe o suprafață totală de 291.932 ha.

În același interval s-au regenerat total și s-au efectuat lucrări de regenerare artificială pe o suprafață de 120.067 ha. Prin urmare, suprafețele de pe care s-au făcut tăieri ilegale depășesc cu peste 170.000 ha suprafețele regenerate. Curtea de Conturi mai bifează și faptul că, în perioada 1990- 2011, volumul tăierilor ilegale a crescut cu unele fluctuații anuale, ajungând la un maxim de 281.517 metri cubi (mc) în anul 1992. Unul dintre cei care au constatat aceste abuzuri și care a făcut parte din diferite comisii de verificare în direcțiile silvice vizate, abia acum, de Corpul de Control al primului ministru este avocatul Pal Antal, fost technician silvic la Ocolului Silvic Gheorghieni, cu atribuții de pază și protecție a pădurilor. El a fost printre primii care au reclamat „Mafia pădurilor”, în Harghita, încă din anul 2002, cazuri anchetate de DNA și de Parchetul General. „Corpul de Control trebuia să efectueze un control amplu şi în judeţul Harghita faţă de defrişările masive ce au avut loc în ultimii 15 ani. Consider că judeţul Harghita a fost ocolit de acest control datorită politicienilor cu rang înalt din acest județ. În spatele lor se ascund o serie de firme, care sunt susținute atât la nivelul județului cât și la nivelul local”, a declarat, Pal Antal, pentru „Evenimentul zilei”.

Proprietarii de păduri reclamă abuzuri încă din anii ’90: împroprietăriri și defrișări ilegale și afaceri necurate cu bani de la APIA

Topul tăierilor ilegale

Din raportul Curții de Conturi aflăm că, în perioada 2005-2011, s-au efectuat tăieri ilegale de arbori în volum total de 438.900 mc, din care cel mai mare volum s-a înregistrat în județele:

Suceava - 10.213 mc;

Maramureș - 9.542 mc;

Bacău - 7.751 mc;

Gorj - 7.686 mc;

Argeș - 6.160 mc;

Olt - 4.501 mc.

La capitolul „păduri private”, Curtea de Conturi precizează că, în perioada 2005-2011, volumul tăierilor ilegale a fost de 194.600 mc, iar cel mai mare jaf s-a înregistrat în județele:

Suceava - 16.867 mc;

Satu Mare - 13.370 mc;

Argeș -13.300 mc;

Gorj - 12.010 mc;

Harghita - 11.266 mc;

Neamț - 10.175 mc;

Cluj - 7.646 mc;

Maramureș - 6.772 mc.

Paguba a fost de circa cinci miliarde de euro.

Minciuna lui Laszlo Borbely în Parlamentul României

Puţini ştiu că fostul ministru şi vicepreşedinte al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Laszlo Borbely, a scăpat, ca prin urechile acului, de procurorii DNA, care îl suspectau de trafic de influenţă, în anul 2011, din cauză că martorii- cheie din acel dosar nu au mai depus mărturie împotriva lui. Era prima încercare a DNA de a-l pune sub acuzare, într-un dosar al „Mafiei Pădurilor”.

FOTO: Pal Emeric

Cei doi martori l-au văzut pe Borbely, pe 13 martie a anului 2010, ieşind din curtea „stăpânului pădurilor”, Melles Elod, cel care a fost șeful ocolului de stat și a devenit administratorul Ocolului Silvic Privat Gheorghieni. Acesta a ajuns să administreze suprafețe imense de păduri din județele Harghita și Mureș. Strania coincidență face ca ocolul condus de Elod să semneze contractul de administrare 165.000 de hectare de pădure din Parcul Național Defileul Mureșului Superior (PNDMS), în data de 18 martie 2010. Asta, în condițiile în care pe masa lui Borbély exista un mai vechi raport al Gărzii Naționale de Mediu, care a verificat defrișările masive de raza județului Harghita, administrate de Elod, atunci când acesta era șeful Ocolului Silvic Gheorghieni, de stat. Printre cei care au sesizat autoritățile despre defrișări ilegale și abuzuri se numărau Pal Emeric și Anton Gal. Primul a seziat DNA în legătură cu jaful din codrii Harghitei, iar al doilea susține că l-a văzut ieșind din curtea lui Melles Elod pe fostul ministru Laszlo Borbely.

FOTO: Anton Gal

Trafic de influență

Un document intrat în posesia „Evenimentului zilei” este o corespondenţă între Melles şi Verestoy Attila, din 19 noiembrie 2003. Prin acea notă, fostul şef de ocol îl ruga pe fostul senator şi lider UDMR să intervină pe lângă Constantin Silinescu, fostul comisar şef al Gărzii de Mediu, înainte ca un raport întocmit de Autoritatea Naţională de Control să fie pus în practică. Raportul făcea referire la ilegalități și abuzuri care au condus la defrișări masive pe raza județelor Harghita și Covasna. Unul dintre martori urma să fie Csala Zsolt, viceprimarul din comuna Joseni, ucis, pe 22 aprilie 2011.

Procuroarea penală

Prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, județul Harghita, Majeczki Izabella, arestată, în noiembrie 2013, după ce procurorii DNA au reținut-o pentru infracțiuni de corupție - luare de mită şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată - a fost, ani la rând, acuzată, chiar în Parlamentul României, că protejează „mafia lemnului”. Magistratul a scos de sub urmărire penală nume grele din România, precum actualul ministru al Apărării, Mircea Dușa.

FOTO: Ministrul Mircea Dușa, în vizită la Colegiul Silvic Gurghiu

Raport în atenția forurilor internaționale

Asociației Neuer Weg, a investigat, în cadrul unui proiect jurnalistic ecologist, în perioada august 2012 – iunie 2013, mai multe cazuri de retrocedări de terenuri precum și exploatări forestiere frauduloase în patru zone din județul Harghita. Într-un raport transmis forurilor internaționale și presei din Germania Hedrich o acuză, și el, de protejare a „mafiei lemnului” pe procuroarea Majeczki Izabella care „a dat soluții de neîncepere a urmăririi penale (NUP) pentru două personaje cheie” care protejează, conform unor mărturii și documente probatoare, de mai mulți ani activitațile forestiere ilicite din zonă. La Toplița, actualul ministru al Apărării a fost Mircea Dușa, ani la rând, consilier popular - înainte de 1989 - și primar - după 1989. În urma unei anchete a DIICOT, din anul 2011, au fost reținute 13 persoane acuzate de constituirea, aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat specializat în activităţi ilegale de exploatare, prelucrare și comercializare a materialului lemons. Șef la Ocolul Silvic din Toplița a fost Codruț Dușa, iar la cel din Tulgheș, Mihăilă Dușa, amândoi rude cu actualul ministru al Apărării.