EVZ CHIȘINĂU. La adăpostul fobiei de NATO se ascunde dorința de transnistrizare a R. Moldova. Se deschide poarta Moldovei spre securitate?

Dacă afirmațiile privind corectitudinea sau incorectitudinea sintagmei „Moldova, poveste de succes” poate fi discutabilă, un lucru este departe de orice dubiu. Acela că în ultimii ani Chișinăul a atins obiective care păreau de neimaginat în urmă cu doar câțiva ani.

Faptul că se discută deja la nivel oficial despre integrarea în Uniunea Europeană, că cetățenii Republicii Moldova călătoresc deja fără vize în Uniunea Europeană și că libertatea de expresie este accesibilă oricui, sunt numai câteva dintre lucrurile care păreau de neimaginat în urmă cu un cincinal. La fel de imposibile cum pare acum intrarea sub umbrela celei mai puternice organizații de securitate a lumii occidentale, NATO. Dar semnele sunt încurajatoare, măcar pentru faptul că acest subiect nu mai este unul tabu în Moldova!

Neutralitate de „dragul” Moscovei

Republica Moldova este cu siguranță singurul stat european care și-a acordat politica de securitate militară a țării în funcție de dorințele unui alt stat. În speță, Federația Rusă, cea care a impus autorităților de la Chișinău așa-zisa „neutralitate” din Constituție. Ceea ce nu ar fi o problemă, dacă la adăpostul acestei pseudo-neutralități, Moscova nu ar menține, contrar voinței majorității moldovenilor, trupe de ocupație pe teritoriul legal al R. Moldova, alimentând astfel tendințele separatiste nu doar ale regiunii din stânga Nistrului, dar și ale celor care încă mai visează la resuscitarea cadavrului URSS. Evenimentele din Ucraina, unde intervenția rusească coroborată cu incapacitatea Kievului de a-și securiza propriul teritoriu față de agresiunea paramilitară a separatiștilor, au început să dea de gândit Chișinăului, iar perspectiva de apropiere de NATO să prindă contur ca unică variantă de a stopa o posibilă agresiune asupra țării noastre.

Roxana Mînzatu, nominalizarea României pentru Comisia Europeana. Evaluarea audierii, amânată în urma controversei privind locuința sa

Silviu Prigoană și-ar fi prevestit moartea: Regret enorm că nu l-am chemat

NATO? De ce nu?

Abia întors din SUA, unde a avut un turneu de câteva zile, în cadul căruia s-a întâlnit și cu oficiale ai Tratatului Atlanticului de Nord, președintele celui mai important partid al coaliției de guvernare pro-europene, Vlad Filat, a deschis cutia Pandorei pentru adepții suzeranității militare rusești și a spus că Republica Moldova este în drept să se apropie, să colaboreze şi chiar să adere la NATO, în cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune  TV 7. Potrivit liderului liberal-democrat, „în anumite situaţii, Moldova poate intra în NATO. Şi nu mă refer că, în acest caz trecem peste articole din Constituţie. Dacă e să privim obiectiv ce se întâmplă în lume şi mai ales după situaţia din Ucraina, lumea s-a schimbat. De aceea, Moldova are nevoie de un sistem de securitate. Dacă un alt sistem pentru Moldova nu există, atunci trebuie să ţinem cont de cel ce există”. Filat consideră că dacă „Rusia are un comitet privind cooperarea cu NATO, de ce Republica Moldova nu ar putea să aibă o colaborare ? Există chestiuni care ar trebui să reprezinte acordul naţional, cum ar fi independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării. Doar că între partide nu există consens în această privinţă”. Această luare de poziție s-a produs simultan cu acțiunea PL, care a socilitat Curții Constituționale interpretarea articolului 11 al Constituției Republicii Moldova, privind statutul de neutralitate al țării, în contextul în care, potrivit liberalilor, prezența trupelor Federației Ruse în stânga Nistrului încalcă prevederea constituțională. Liberalii solicită Curții să prevadă posibilitatea dislocării trupelor NATO pe teritoriul țării fără a renunța la statutul de neutralitate prevăzut de Legea Supremă. „Dacă suntem stat neutru cu prezența armatei ruse pe teritoriul țării, atunci de ce nu poate fi și armata NATO aici?!”, s-a întrebat Mihai Ghimpu, președintele PL.

R. Moldova și NATO

Primele contacte ale Republicii Moldova cu Alianța Nord-Atlantică au fost stabilite după declararea independenței. La 20 decembrie 1991, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de Cooperare Nord- Atlantică (CCNA). La prima reuniune CCNA a participat ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, țară noastră devenind astfel stat membru al acestui Consiliu. La 6 ianuarie 1994, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianței Nord-Atlantice, a fost examinată inițiativa americană a „Parteneriatului pentru Pace”. La 16 martie 1994, la Bruxelles, la Cartierul General NATO, a avut loc prima întrevedere a președintelui Republicii Moldova cu secretarul General NATO urmată de semnarea Documentului-cadru al Programului Parteneriatul pentru Pace. Scopul Parteneriatului este de a întări stabilitatea și securitatea din întreagă Europă.