Europa cu mai multe viteze, dorită de mai mulți lideri europeni după ieșirea Marii Britanii din UE, spre marea nemulțumire a țărilor est-europene, nu vizează crearea unei „noi Cortine de Fier”, dă asigurări Jean-Claude Juncker

Consiliul European, (format din liderii statelor membre UE) dă publicității un document cu poziția comună a țărilor, la finalul fiecărei reuniuni. Săptămâna trecută, nu s-a reușit acest lucru, pentru că unul dintre state, Polonia, reprezentată de premierul Beata Szydlo, a refuzat să-l aprobe. Controversa a fost declanșată de realegerea în funcția de președinte al Consiliului European a polonezului Donald Tusk. Disputa spune, însă, ceva despre viitorul agitat al unei Europe cu mai multe viteze.

Bătălia politică

Supărarea lui Szydlo nu avea nimic de-a face cu conținutul documentului Consiliului European, ci cu faptul că guvernul naționalist de la Varșovia voia să nu mai fie ales ex-premierul Donald Tusk în acea funcție, pentru că Tusk și guvernul polonez nu sunt pe aceeași lungime de undă.

Executivul de la Varșovia a propus un înlocuitor, în persoana lui Jacek Saryusz-Wolski, dar a pierdut.

Fiecare țară, în ritmul său Ideea unei

Uniuni Europene cu mai multe viteze, în care fiecare națiune progresează spre federație în ritmul ei propriu, poate fi percepută ca un instrument de șantaj din partea celor patru mari puteri din UE: Germania, Franța, Spania și Italia, pentru a le forța pe celelalte 23 de țări să le accepte la conducere.

Problema va fi reluată, cel mai probabil, în 25 martie, la aniversarea adoptării Tratatului de la Roma, în 1957, care a deschis calea creării UE.

Pasajul din document, care le deranjează pe statele din Estul Europei și pe scandinavi, este: „Vom colabora pentru a promova bunăstarea comună, înțelegând prin asta că unii pot avansa, mai repede și mai mult în anumite domenii, dar vom menține ușa deschisă pentru cei care vor să ni se alăture mai târziu, și vom păstra integritatea pieței comune, a zonei euro și a UE, ca întreg. O uniune nedivizată și indivizibilă, care acționează împreună, când este posibil, cu diferite ritmuri și intensități, când este necesar”.

Teorie vs practică

Mesajul este că cei care „vin mai încet” nu vor fi lăsați în urmă, sunt parte a echipei. Dar s-ar putea ca în practică lucrurile să stea altfel.Țările din zona euro s-ar putea îndrepta spre o uniune fiscală.

Germania și Franța vor milita pentru mai multe viteze, dar situația nu e clară în Spania, Italia, Olanda sau Belgia, unde guvernele sunt mai precaute. Țările Benelux au invitat la discuții separate despre viitorul UE grupul de la Vișegrad (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) și statele baltice.

„UE puternică și unită”

Președintele Klaus Iohannis (foto) nu este de acord cu ideea Europei cu mai multe viteze. El spune că România dorește o „Uniune Europeană unită și puternică”. „Nu am fost de părere că este bine să mergem pe variante cum ar fi Europa cu mai multe viteze sau Europa cu două viteze sau Europa cercurilor concentrice”, a declarat președintele, adăugând că nu trebuie să facem confuzia între constatarea că țările UE se mișcă cu viteze diferite și obiectivul spre care tindem. Să tindem spre o Europă puternică și nu slabă, a afirmat șeful statului.

Apartenența la zona euro

Criticând faptul că la posturile tv „impostoriincompetenți”, țipă indignată că „ticăloșii“ fac o Europă cu două viteze, fostul președinte Traian Băsescu (foto) a explicat că dacă vrem să nu devenim țară satelit, de mâna a doua, avem obligația să intrăm în Eurozonă în 2019. „Apartenența la Euro este principalul criteriu de împărțire în categorii. Este și o obligație din Tratatul de Aderare. Nu Germania, Franța, Italia sau Olanda ne vor spune dacă suntem țară de prima categorie sau de a doua, ci vom decide noi dacă trecem sau nu la Euro”, a spus Băsescu.

Nucleul dur al Europei

România ar trebui să-și asume ferm un calendar de aderare la Euro, spune și fostul premier Dacian Cioloș (foto). El consideră că aderarea la moneda euro este un pas important și pentru stabilitatea geopolitică a României, dar și dovada că Bucureștiul va deveni parte din nucleul dur al Europei. „Nu este deloc suficient ca România să spună nu, nu vrem mai multe viteze în Europa. Această abordare autocentrică ne poate scoate automat din joc”, este de părere Cioloș, care a făcut un apel ca România să facă propuneri concrete în această dezbatere.

România, alături de V4

Fostul premier Victor Ponta (foto) și-ar dori ca România să se ralieze poziției țărilor care formează Grupul de la Vișegrad (V4), care au cerut în mod oficial Comisiei Europene ca toate statele să fie tratate în mod egal. „De ce nu se raliază România în mod oficial poziției (corecte) a vecinilor noștri din Grupul de la Vișegrad?!? Păi cum să se ralieze? Noi avem politică externă sau așteptăm să vină faxul cu indicațiile de vot de la Cancelaria din Berlin? Noi suntem o țară liberă sau o colonie? Noi avem Președinte sau Guvernator?”, s-a întrebat Ponta.

Textul va fi negociat

România nu dorește să blocheze adoptarea Declarației de la Roma, după modelul Poloniei, care a decis să boicoteze Uniunea Europeană, a declarat consilierul prezidențial Leonard Orban (foto). El spune că „deocamdată este vorba despre un text care nu este public. Acolo au fost doar niște idei care au fost formulate, încă nu există un text. Probabil textul va fi negociat la nivelul consilierilor, după aceea la nivelul liderilor”. Orban este de părere că trebuie să păstrăm un semn de întrebare „dacă va fi semnat sau nu”.