Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a găzduit vineri, 26 august 2016, lucrările celei de a doua zile a Congresului Național al Istoricilor Români. Au fost susținute cinci prelegeri în plen, cinci mese rotunde și alte 108 prezentări în cadrul a douăzeci de secțiuni tematice.
Prelegerile în plen au abordat tema evoluțiilor instituțiilor de cercetare istorică din București (CS I Dr. O. Cristea) și Cluj (Prof. Dr. O. Ghitta), a istoriografiei române (Prof. Dr. Gh. Clivetti), dar și a problemelor stringente ale istoriei ca izvor al conștiinței de sine (acad. Al. Zub) și a situației învățământului românesc astăzi (acad. D.C. Giurescu). În cadrul meselor rotunde s-a discutat despre provocarea tehnologiilor digitale în editarea izvoarelor istorice, situația orientalisticii românești cu accent pe sursele primare orientale, memoria și reprezentarea istorică a Holocaustului (masa rotundă în două sesiuni), și evoluțiile istoriografiei române în anii 1970.
Istoria bancară și iluminismul medical
Secțiunile tematice au fost organizate, la rândul lor, în jurul unor teme generoase, precum: relația dintre sursele istorice ale perioadei medievale și metodele noi de analiză, interacțiunea dintre național și universal în istoria regională a Bucovinei, comerțul exterior al Țărilor Române în perioada premodernă și modernă, elitele epocii moderne în cercetarea istorică românească, gândire magică și societate în România secolelor XVII-XX, relația dintre societate, politică și asumarea identității în timpul celui de al doilea război mondial, identitate și alteritate în spațiile locuite de români dar aflate sub administrarea imperiilor vecine, propagandă și mobilizare în Primul Război Mondial, anul 1918 în istoria românilor, istoria bancară în România, iluminismul medical în Țările Române, istorie economică și socială în Transilvania evului mediu, presa și arhivele ca surse de informație istorică, istoria economică între general și regional. O parte a secțiunilor tematice s-a desfășurat în mai multe sesiuni succesive, datorită numărului mare de lucrări propuse. Temele abordate lasă să se întrevadă interesul sporit pentru problematica utilizării, editării și metodologiei analizei surselor istorice primare, pentru istoria Marelui Război și a anului 1918 și pentru istoria economică și socială.
Au fost lansate 14 cărți
Un loc aparte a fost acordat lansărilor de carte, nu mai puțin de paisprezece volume fiind prezentate publicului în cadrul unei sesiuni speciale. Este vorba despre lucrările istoricilor ieșeni Cătălina Mihalache (Copilărie, familie, școală: politici educaționale și receptări sociale) și Liviu Brătescu (Liberali versus conservatori: monumente publice și memorii concurente în România modernă 1866-1914), despre reeditări ale unor opuri valoroase (Epaminonda I. Stamatiade, Biografiile marilor dragomani (interpreți) greci din Imperiul Otoman; Teodor V. Păcățian, Cartea de Aur, vol. I-II, ediție facsimilată) sau despre traducerea unor texte redactate de călători străini prin Transilvania (Auguste de Gerando, Transilvania și locuitorii săi; John Paget, Ungaria și Transilvania). Titlurilor amintite li s-au adăugat șapte volume din colecția ”Piețe clujene”, avându-l ca autor pe Ioan Ciorca. A avut loc, de asemenea, lansarea cărții Transilvania – starea noastră de veghe, semnată de istoricul Ioan Aurel Pop, rector al Universității Babeș-Bolyai.
În suita manifestărilor organizate cu prilejul Congresului s-a numărat și vernisajul expoziției de fotografie „Călător prin Transilvania” aparținând artistului fotograf Alin Barbir.
Recomandările noastre
08:47 - Administrația Trump: primul test
