DW: PNL refuză să facă politică

DW: PNL refuză să facă politică

Dacă PNL se va complace pe mai departe în diagnosticul conform căruia problema principală a României este corupția, va rămâne o grupare de mucava.

Alegerile din organizația bucureșteană a PNL au prilejuit un mic eveniment: prezentarea unui program politic care ar fi oferit grupării o hotărâtă orientare de dreapta. Autorul ei principal este Viorel Cataramă, un om de afaceri aproape uitat, dar care jucase cândva un rol important în partid. Nu e locul să prezentăm proiectul pe larg, mai ales că a fost respins prin votul majorității, dar să spunem totuși că documentul a dat impresia că, în sfârșit, lucrurile s-au pus în mișcare și că partidul e dornic să-și asume o identitate doctrinară clară. De exemplu programul Cataramă prevede privatizarea integrală a spitalelor (cu excepția serviciilor de urgență) și a învățământului superior, anularea tuturor ajutoarelor sociale pentru cei apți de muncă, eliminarea salariului minim, concomitent cu creșterea pensiei minime la 200 de euro, susținerea familiei, descurajarea importurilor speculative, adoptarea monedei euro în cel mai scurt timp. Nu discutăm programul în sine (pe care nu-l criticăm și nici nu pledăm în favoarea lui), semnalăm numai prima tentativă mai proeminentă de a depăși situația de neutralitate ideologică și apolitism în care se complace PNL de la fuziune încoace.

Dar mica tresărire de viață a fost curmată foarte repede, căci organizația municipală a respins moțiunea, cu care se prezentase organizația de la Sectorul 2, pe care o considerase excesiv de îndrăzneață. Partidul a preferat să rămână pe o linie de neutralitate ideologică și, în esență, apolitică. Singura angajare a PNL care ar putea fi cât de cât distinsă este una ”proeuropeană” și ”anticorupție”, ceea ce sugerează preferința tot mai pronunțată pentru o tehnocrație apolitică și pentru constituirea unui corp de profesioniști ai politicii ”integri”, ”competenți” care să depășească vechea luptă dintre stânga și dreapta. Ironia crudă pentru lideri noi de tipul Raluca Turcan, Alina Gorghiu sau Cristian Bușoi este că, deși ei tind către zona incoloră a tehnocrației, publicul care ar rezona la rândul său cu o asemenea evoluție preferă să aleagă USR-ul. Pentru cei care au votat USR (în ciuda amalgamului doctrinar sau tocmai de aceea), liberalii ar fi rămas încă în zona cromatică și plină de contraste a vechii politici ”corupte”. Frumusețea imaterială și transparentă a politicii noi ”necorupte” ar fi de găsit la partidul lui Nicușor Dan.

Dacă aruncăm o privire la alegerile din Franța vom descoperi rapid și fără ezitare un corespondent al acestei noi orientări care caută să depășească clivajul stânga-dreapta punând accentul pe moralizarea vieții publice sau mai curând mutând accentul de pe politica locală pe cea de la Bruxelles. E vorba desigur de Emanuel Macron care declară explicit că vrea să reînnoiască radical politica și își dă plictist ochii peste cap ori de câte ori aude ceva care sună a dreapta tradițională sau a stânga tradițională. Logic vorbind, pentru forțele care susțin federalizarea continentului, politicile naționale ar trebui epurate de conținuturile lor proprii, căci altfel ele ar continua să alimenteze atașamente locale prea puternice și totodată să încurajeze implicit tot soiul rezistențe.

Ne puteți urmări și pe Google News

Revenind la noi, și schimbând ce e de schimbat, USR e ceva de tipul Macron, iar PNL-ul Gorghiu-Turcan-Bușoi ar dori și el să fie USR, dar ”prejudecățile” lumii nu îl lasă. Pe scurt PNL a încetat de multă vreme să mai facă politică, mulțumindu-se în campania electorală de anul trecut să devină un fel de ecou al DNA. Să ne amintim bunăoară clipul cu tânăra îmbrăcată în ie, o replică a României lui Rosenthal, care de data aceasta și-a abandonat cu totul mândria, declarându-se rușinată de înclinațiile sale către viciu. 

Or, moțiunea lui Cataramă este o tentativă de restaurare a politici clasice, una care vorbește despre proprietate, taxe și impozite, ajutoare sociale, comerț șamd și care presupune confruntare directă cu adversarii politici identificați după ideile lor. În România singurul partid care mai face politică este PSD și acesta este motivul principal pentru care a câștigat alegerile. Dacă PNL ar dori la rândul său să câștige alegerile (există, după toate aparențele și alte căi de a ajunge la putere, dar fără o reală legitimitate democratică) ar trebui să propună idei pregnante și soluții limpezi pentru problemele sociale și economice reale ale țării. Căci, dacă partidul se va complace pe mai departe în diagnosticul conform căruia problema principală a României este corupția, va rămâne o grupare de mucava.

Horațiu Pepine, DW-Bucureşti