Un raport al Curții de Conturi, obținut de EVZ, arată cât de nepregătite sunt autoritățile în caz de calamități: utilaje stricate, milioane de euro date degeaba și oameni care riscă să-și piardă viața pentru că nu există sufi cient personal de intervenție la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Nici în caz de cutremur, nici în caz de inundații - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) nu are personal suficent și nici cu ce să acționeze. După ce EVZ a dezvăluit cât de dezarmate sunt autoritățile în cazul unui seism puternic, acum am aflat că nici pentru viituri nu suntem pregătiți. Concluzia: autoritățile reacționează greu în fața puhoaielor, nu au dotările necesare ca să facă față unor astfel de evenimente, iar comunicarea dintre cei de la București și autoritățile locale este haotică. Acestea sunt concluziile unui raport al Curții de Conturi privind „Eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse atât în scopul de a preveni, cât și de a înlătura efectele inundațiilor pe teritoriul României”, obținut de EVZ.

Guvernul a uitat să mai aloce bani pentru IGSU

În fiecare primăvară, România se confruntă cu revărsarea râurilor care creează pagube economice și pierderi de vieți omenești. Numai anul trecut au decedat 13 persoane la inundații. Dacă mâine se abat peste noi puhoaiele, pompierii și ceilalți angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență din județe nu au toate cele necesare pentru a interveni eficent în zonele calamitate. Concluzii:

● Potrivit inspectorilor Curții de Conturi, la nivelul IGSU și al unităților subordonate, în 2012 dotările s-au situat la numai 51,5% din necesar.

● Nu sunt suficente bărci, motopompe, grupuri electrogene, echipamente de protecție a personalului și mijloace genistice. Iar multe dintre cele existente au defecțiuni și nu au putut fi reparate, pentru că nu s-au alocat bani.

● În perioada 2009 – 2013, nivelul creditelor bugetare alocate pentru reparații și piese de schimb la autospeciale s-a situat mult sub necesar.

● În perioada 2009 – 2011 resursele financiare asigurate cu această destinație s-au situat în intervalul cuprins între 7,5% și 14,30%, iar în anul 2012 s-a înregistrat nivelul maxim al fondurilor aprobate cu această destinație, de 17,82% față de necesar, iar în anul 2013 numai 8,15%

● Nu s-au alocat bani suficienți nici pentru achiziționarea de mașini, bărci sau alte echipamente noi.

● Din 2007 și până în prezent, sumele alocate de la bugetul de stat au scăzut de la un an la altul. „Sau alocat 16 milioane de lei în anul 2007, la 11 milioane de lei în anul 2011. În restul intervalului, sumele alocate au avut valori nesemnificative, iar în anul 2010 nu au fost alocate fonduri pentru înzestrare. Nivelul de dotare cu mijloace tehnice pentru intervenție este insuficient, iar gradul de uzură fizică și morală al acestora este avansat, fapt ce a condus, în unele cazuri, la imposibilitatea asigurării unor reacții foarte rapide și adecvate în scopul gestionării cu maximă eficiență a situațiilor de urgență”, se specifică în raportul citat.

Utilaje prea vechi

Inspectorii Curții de Conturi au constatat faptul că 80% dintre utilajele au o vechime ce depășește 10 ani, cu excepția ambulanțelor, care sunt toate noi.

● Există doar 150 de autospeciale pentru muncă operativă: 91 dintre ele au o vechime între 5 și 10 ani, iar multe au defecțiuni.

● Sunt doar 100 de autocamioane, adică un necesar de 34%: dintre acestea, 99 sunt mai vechi de 10 ani și au probleme tehnice.

● În ceea ce privește autobasculantele, există un necesar de 10%: cinci asemenea mașini. Toate mai vechi de 10 ani.

● IGSU are și autospeciale de primă intervenție și comandă, însă doar 22 sunt cumpărate în ultimii cinci ani, iar 118 asemenea utilaje au fost achiziționate înainte de 2005 și gradul lor de uzură este mare.

● Nici la capitolul bărci pneumatice cu motor în care încap 10 persoane nu stăm bine. IGSU este dotat în proporție de 73%, numai că toate sunt vechi.

Nu are cine să acționeze

Mai grav este că Inspectoratul General a redus numărul personalului de intervenție, riscând ca pe viitor instituția să nu poată gestiona cum trebuie viiturile.

● În perioada 2009 – 31 martie 2014, efectivele de personal de intervenție ale IGSU (existente) au fost reduse cu 3.531 persoane (respectiv cu 11,51%).

● În acest context, există riscul ca prin încărcarea excesivă a personalului care execută intervenții, să nu fie asigurat un răspuns prompt și eficient în situații de urgență”, au mai explicat Inspectorii Curții de Conturi.

Sistemul care salvează vieți nu este funcțional nici acum

Autoritățile se pare că nu au învățat nimic din tragedia petrecută în Munții Apuseni. În ianuarie 2014, dacă Sistemul de Management Informațional pentru Situații de Urgență (SMISU) funcționa - avionul care s-a prăbușit în munții Apuseni ar fi fost găsit mai repede, la fel și medicii. După tragedie, Raed Arafat a fost numit secretar de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Interne pentru a gestiona situațiile de urgență.

În prezent, la un an de la tragedie, SMISU este încă nefuncțional. Sistemul ajută autoritățile să acționeze eficent în caz de inundații, ninsori puternice, cutremur sau accidente aviatice.

Contractul privind construirea Sistemului a fost atribuit în 2008 către S&T Romania și APD Communications Ltd. (Marea Britanie). Cu o valoare de 6,5 milioane de euro, contractul finanțat de către Banca Mondială trebuia să fie gata în mai 2009, adică acum aproximativ cinci ani și jumătate. Inspectorii Curții de Conturi au constat că acesta nu este gata nici în prezent: „Sistemul (S.M.I.S.U.) nu este operațional, din cauza întârzierilor înregistrate în derularea Proiectului, deși finanțarea acestuia a fost asigurată, iar implementarea a început încă din anul 2008. În prezent, pentru finalizarea proiectului mai sunt de derulat următoarele etape: acceptanța operațională finală, acceptanța finală, predarea „la cheie” și intrarea în producție a întregului sistem integrat”.

Autoritățile, descoperite și în cazul unui mare seism

Pe 5 ianuarie, „Evenimentul zilei” a dezvăluit cât de pregătită este România pentru a acționa și în caz de cutremur. Astfel, un raport finalizat recent de către inspectorii Curții de Conturi și obținut de EVZ arată că autoritățile locale și cei care ar trebui să acționeze în cazul unui seism puternic nu dețin toate informațiile necesare pentru a acționa, iar dacă acesta ar avea loc astăzi ar fi haos.

Denumit „Raport privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul de a preveni efectele unui cutremur major în municipiul București”, documentul face o radiografie care arată exact ce se va întâmpla în cazul unui cutremur cu o magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter. Autoritățile locale nu știu unde se vor produce cele mai mare pagube, nu știu cum să gestioneze și să distribuie uniform ajutoarele alimentare și umanitare, iar sistemul informatic, care ar trebui să aibă toate datele necesare coordonării unei astfel de catastrofe, a fost uitat: el conține abia 40% din datele necesare.

Sfaturile lui Arafat: „Nu pui deasupra capului un tablou greu”

Ulterior, pe 14 ianuarie, Raed Arafat, secretarul de stat în MAI responsabil de situațiile de urgență, a vorbit, la România TV, despre măsurile pe care trebuie să le luăm în cazul unui cutremur mare. „Anul trecut am autorizat o echipă de salvare-căutare ONU în România. Această echipă are dotare, are nevoie de completare, începe să pregătească alte echipe autorizate pe găsire-salvare. Trebuie să avem măcar 20- 25 de echipe pregătite, începând cu anul acesta. Avem obligaţia să pregătim oamenii din zonele în care e puţin probabil să fie cutremur, ca să poată să vină să ajute. Zona Ardealului e cea mai sigură. Soluţia optimă rămâne prevenirea, ca să avem pagube cât mai puţine. Oamenii trebuie să ştie ce nu trebuie făcut. Fiecare trebuie să fie pregătit, să aibă provizii pentru trei zile, apă, mâncare care nu este perisabilă. În al doilea rând este pregătirea caselor. Lângă pat nu trebuie să se pună un dulap care să poată să cadă peste tine, nu pui deasupra capului un tablou greu. Să nu ieși în casa scărilor, pentru că scările sunt primele care se dărâmă, să nu folosești liftul. La japonezi am văzut că spitalele trebuie să fie pregătite. Echipamentele medicale să fie fixate din două motive. Să poată fi folosite după cutremur şi să nu cadă în capul pacienţilor”, a declarat Raed Arafat.

Concluzii preliminare în cazul tragediei din Munții Apuseni: motoarele avionului erau bune, dar ancheta mai durează

Deși fostul șef al comisiei de investigare a accidentului aviatic din Munții Apuseni, Sorin Cimpoeru, susținea că, în luna iulie 2014, existau peste 90% dintre elementele necesare finalizării investigaţiei, ieri, Centrul de Investigații și Analiză pentru siguranța Aviației Civile (CIAS) a transmis o declarație în care precizează că investigația „este în curs de finalizare”. CIAS susține că, la un an de la producerea accidentului de aviație - în urma căruia și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan și studenta la medicină Aura Ion (foto) - nu au fost detectate anomalii tehnice de afectare a puterii motoarelor. A fost examinată epava, analizate datele GPS și sistemul ELT (transmițătorul de urgență). CIAS mai are de întocmit analiza zborului și a unui document privind starea de funcționare a stației. Raportul final va fi transmis victimelor și rudelor abia după ce va fi primit răspunsul de la EASA - Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației, răspuns care poate fi transmis în 60 de zile.(Petrișor Cană)