Cum sunt sprijiniţi marii industriaşi în UE

Măsurile de sprijinire a marilor companii sunt unele din motoarele revenirii economice în Uniunea Europeană

La nivel european, măsurile de sprijin pentru marile companii sunt de câteva feluri. În primul rând, există facilităţi fiscale pe care le acordă, de regulă, autorităţile locale pentru a atrage o mare corporaţie. Metoda este folosită mai ales în ţările din Est, care au mare nevoie de investiţii. A fost cazul Nokia şi al Ford, care au primit diverse facilităţi pentru a veni în România, şi a fost cazul Mercedes, care a ales Ungaria în defavoarea României, din motive asemănătoare. Măsuri diverse În cazuri particulare, măsurile de sprijin pot îmbrăca şi forma unor ajutoare pentru companiile aflate în dificultate (garanţii de stat, chiar şi naţionalizare). Producători auto precum Saab şi Opel, de exemplu, au beneficiat de intervenţii guvernamentale care i-au ajutat să reziste în urma falimentului General Motors. În România situaţia este valabilă mai mult pentru companiile de stat, ajunse în dificultate din cauza managementului defectuos. A treia variantă este cea a fondurilor structurale. În cele trei apeluri de proiecte pentru întreprinderi mari derulate în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), au aplicat nume mari ale industriei locale. Dacia are un proiect cu finanţare nerambursabilă de 20 de milioane de lei pentru un bloc motor destinat noii familii de motoare, Alro va lua 17,1 milioane de lei pentru utilaje de finisare table şi benzi din aluminiu şi aliaje, iar Carpatcement a finalizat un proiect pentru creşterea capacităţii de producţie, cu finanţare de 6,3 milioane de lei. Totuşi, fondurile europene acoperă doar o parte infimă din necesităţi. Proiectul Alro, de exemplu, implică investiţii de 43,6 milioane de lei, doar 40% fiind din fonduri nerambursabile. De la privatizarea companiei, în 2002, investiţiile necesare au fost şi mai mari, 341 milioane de dolari în tehnologie şi încă 300 de milioane investiţii financiare, rezultatul fiind o productivitate pe angajat de cinci ori mai mare în sectorul de aluminiu procesat şi de aproape trei ori în cel primar.