Judecătorii Curții de Apel București și-au motivat decizia prin care au anulat achitarea Marianei Rarinca și au explicat motivele pentru care ea trebuie să rămână cu pedeapsa de 3 ani de închisoare cu suspendare. Magistrații au constatat că acesta nu avea cum să plătească presupusele datorii ale fostului soț al președintei Inaltei Curți, mai susțin că Rarinca a șantajat-o pe Livia Stanciu după ce acesta i-a interzis accesul în cabinetul de avocatură și că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare, ţinând seama de vârsta înaintată a inculpatei dar şi de faptul că aceasta a fost cercetată în cauză 6 luni în stare de arest preventiv.

Judecătorii George Matei și Anamaria Trancă susțin în motivare că Rarinca „îşi aroga şi calitatea faptică de secretară în cadrul cabinetului de avocatură, ocazie cu care ar fi interrelaţionat cu diferiţi clienţi ai defunctului soţ al persoanei vătămate, clienţi a căror identitate nu a dorit să o dezvăluie şi care, la date neprecizate, după decesul soţului persoanei vătămate, ar fi cerut restituirea unor sume de bani pe care din motive iarăşi nedezvăluite de inculpată, le-ar fi plătit aceasta din urmă din resurse proprii sau din banii remişi de concubinul său, martorul OC. Oricum inculpata pe parcursul procesului penal învederează mai multe variante ale acestor presupuse plăţi făcute unor clienţi necunoscuţi, arătând chiar că defunctul soţ al persoanei vătămate în timpul vieţii i-ar fi cerut să facă aceste plăţi, iar inculpata le-ar fi făcut fără ezitare, deşi în mod evident nu avea resursele necesare atâta vreme cât aceasta însăşi arată că şi-ar fi amanetat bijuterii şi s-ar fi împrumutat de la concubinul său, elemente ce lipsesc de credibilitate versiunea învederată de inculpată. Nu exista nici un motiv rezonabil pentru ca inculpata să procedeze la o diminuare severă a patrimoniului personal pentru a face aşa – zise restituiri de onorarii în dosare cu care nu avea nici o legătură”, se arată în motivarea hotărârii.

Judecătorii consideră că Mariana Rarinca a speculat starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate, „care în calitatea sa de preşedinte ÎCCJ se afla în toamna anului 2013 în procedura de reînnoire a mandatului. Era de notorietate faptul că împotriva persoanei vătămate exista o campanie susţinută exercitată de unele trusturi de presă, prin care se urmărea denigrarea şi diminuarea şanselor de reuşită la un nou mandat a persoanei vătămate, în condiţiile în care instanţa pe care o conducea, ÎCCJ, pronunţase soluţii de mare fermitate în special în cazuri de mare corupţie în care fuseseră implicate persoane cu funcţii politice inalte sau potenţă financiară extrem de ridicată. De aceea, inculpata a contactat pe martorul SR, în luna septembrie 2013, spunându-i că este asaltată de posturi de televiziune, şi că ar trebui ca persoana vătămată să îi remită suma de 20.000 euro, sumă ce ar fi fost plătită de inculpată unor persoane necunoscute, foşti clienţi ai avocatului Stanciu”, se mai aratăîn document.

Minciuni pe bandă rulantă

„Pentru a fi mai credibilă, inculpata i-a spus martorului că a semnat deja cu o televiziune, căreia îi va da informaţii despre activitatea avocatului Stanciu, soţul persoanei vătămate. I-a spus martorului că  la poarta sa se află realizatorul TV Gâdea în persoană, şi încă o persoană de la Realitatea TV, iar televiziunile sunt interesate de orice amănunte picante”.

„Curtea de Apel nu poate stabili la acest moment dacă după decesul soţului persoanei vătămate inculpata, profitând de accesul la cabinet, a practicat ilegal avocatura, arogându-şi calitatea de avocat, dar la domiciliul său cu ocazia percheziţiei s-au descoperit mai multe chitanţe emise după data decesului soţului persoanei vătămate, completate cu datele Cabinetului de avocatură Andrei Stanciu sau ale Întreprinderii Individuale Rarinca Mariana, menţionând ca obiect al prestaţiilor întocmite dosar, notificare, consultaţie dosar. Aceste înscrisuri găsite cu ocazia percheziţiei la domiciliul inculpatei şi despre care inculpata a pretins că i-ar fi fost date de către persoana vătămată pentru a fi arse (apărare ilogică deoarece persoana vătămată nu putea să remită din arhiva soţului său documente eliberate de acest cabinet după decesul titularului cabinetului) au trezit suspiciuni procurorilor, care au trecut în continuare la identificarea şi audierea mai multor reprezentanţi ai unor Asociaţii de proprietari. Astfel, au fost audiate persoanele ML, administrator al Asociaţiei de proprietar .. Galaţi, PM, RP, PC”, se mai arată în motivare.

Alte posibile infracțiuni

Magistrații mai arată că ”prezenta Curtea de Apel nu intenţionează să procedeze la extinderea acţiunii penale cu privire la infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii, pentru acest lucru dispunându-se deja disjungerea şi cercetarea penală a inculpatei într-un dosar separat, dar constată că după ce persoana vătămată a schimbat yala cabinetului de avocatură a soţului său, iar inculpata nu a mai avut acces la logistica cabinetului (unde inculpata mergea de aproximativ 3 ori pe săptămână după cum arată martorul CG – fila 300 vol. 1 dosar contestaţie în anulare),  inculpata s-a radicalizat şi a procedat la solicitarea întâlnirii cu martorul SR, la care instanţa a făcut trimitere anterior.

Curtea constată cu claritate că din dosarul cauzei nu există nici un element din care să se poată trage concluzia vreunei datorii a persoanei vătămate către inculpata Rarinca, singura persoană care susţine această teză fiind inculpata însăşi, sprijinită de concubinul său, martorul O. C.. Oricum, din punct de vedere juridic, nu prezintă relevanţă sub aspectul reţinerii infracţiunii de şantaj, existenţa sau nu a unei datorii a persoanei vătămate, deoarece este suficient a se dovedi că modul de dobândire a folosului trebuie să fie injust, şi nu folosul în sine, în aceste condiţii motivul de apel invocat de inculpată fiind vădit nefondat”, se mai arată în document.

De ce nu a fost provocare

„În ceea ce priveşte activitatea colaboratorului sub acoperire, acesta nu săvârşeşte o acţiune de provocare, deoarece nu agentul statului are iniţiativa infracţională, ci aceasta aparţine inculpatei care a reliefat-o cu mai mult timp în urmă, prin abordarea martorului SR şi care a continuat cu abordarea directă a persoanei vătămate. Abia după ce persoana vătămată a sesizat organele judiciare, agentul sub acoperire intervine şi din conţinutul mesajelor trimise de acesta rezultă cu maximă claritate pentru orice observator de bună credinţă că nu încearcă nici un moment să determine vreo persoană inocentă la săvârşirea vreunei infracţiuni, ci doar întreabă "cine sunteţi", "despre ce e vorba", "vă rog să îmi spuneţi ce bani, ce datorie, ce presă", etc.”, se arată în document.

Prea în vârstă pentru închisoare

„Curtea apreciază că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenţie, ţinând seama de vârsta înaintată a inculpatei dar şi de faptul că aceasta a fost cercetată în cauză o perioadă în stare de arest preventiv, respectiv de la data 10.06.2014 şi până la data hotărârii de condamnare în fond, astfel încât a putut să conştientizeze pe deplin rigoarea legii penale. Nu în ultimul rând, Curtea va reţine că inculpata şi-a dat seama că a procedat în mod greşit faţă de persoana vătămată, aşa cum a arătat în mod expres prin ultimul cuvânt, astfel încât prin conştientizarea şi asumarea conduitei greşite de către inculpată, instanţa de apel apreciază că este suficientă aplicarea dispoziţiilor art. 91 Cod penal. În cazul în care nu ar fi recunoscut în nici o modalitate că ar fi avut un comportament greşit faţă de persoana vătămată, atunci s-ar fi pus, bineînţeles, problema unei condamnări cu executare”, continuă magistrații.

A recunoscut inițial

În plus, „nu prezintă relevanţă pentru Curtea de Apel ieşirile publice pe la diferite emisiuni, talk – show-uri, etc, ale inculpatei, prin care aceasta nu-şi recunoaşte în nicio modalitate activitatea infracţională, ci are în vedere doar conduita procesuală din prezenta cauză, unde inculpata a încercat să încheie un acord de vinovăţie cu procurorul, a recunoscut că a greşit în comportamentul său faţă de persoana vătămată şi a arătat prin intermediul apărătorului ales că solicită menţinerea soluţiei de condamnare a primei instanţe. Faţă de argumentele menţionate anterior, nu se impune sporirea represiunii penale prin aplicarea pedepselor complementare solicitate în apelul parchetului”, se arată în finalul documentului.