Baronul Oprișan de la Vrancea a fost achitat de Judecătoria Cluj Napoca, în dosarul de corupție în care a fost cercetat și judecat vreme de opt ani de zile, pentru motivul că acuzațiile aduse de procurorii anticorupție au fost interpretate în mod greșit.

Oprișan a fost judecat pentru fapte de corupție legate de pietruirea unor drumuri comunale din județul Vrancea și de achiziția complexului turistic Căprioara. Judecătorul Lucian Buta de la Judecătoria Cluj Napoca, care are un război deschis cu DNA, după ce această instituție l-a reclamat la Inspecția Judiciară pentru tergiversarea dosarului, a mai ajuns la concluzia că Oprișan și celelalte persoane trimise în judecată nu au obținut bani sau alte foloase materiale în urma derulării contractelor de pietruire și, în consecință, a respins si obligarea președintelui Consiliului Județean Vrancea la plata daunelor materiale. ”Văzând că inculpaţii nu au dobândit bani sau bunuri din săvârşirea unor fapte penale, va respinge ca nefondata cererea RMP de confiscare de la inculpaţi, in temeiul art 112 lit e Cp, a sumei de 15.433.574.508 ROL si a sumei de 41.179.838.066 ROL (lei vechi - n.n.)”.

Judecătorul Buta a fost audiat de DNA București, într-un dosar penal care are legătură directă cu dosarul pe care l-a judecat. În acest dosar, judecătorul Buta a ordonat o expertiză contabilă efectuată de către experta Roxana Cernea, arestată pentru că s-a înțeles cu experta numită de Oprișan, Elena Mușuroiu, ca să mușamalizeze expertiza

Prejudiciul calculat din burtă

Ancheta DNA, susține magistratul Buta, a fost făcută cu rea credință deoarece procurorii au inclus în valoarea prejuduciului total inclusiv contravaloarea materialelor de construcție și a manoperei lucrărilor executate  cu ocazia pietruirii drumurilor comunale din Vrancea. ”De la premise eronate acuzarea ajunge la concluzii eronate: „toate plăţile făcute în baza acestor contracte sunt nelegale”. Prejudiciul este stabilit de către procuror prin această deducţie viciată. Potrivit raţionamentului din rechizitoriu însumând plăţile pentru lucrările efectuate pe cele 41 de drumuri în cauză ar rezulta cuantumul total al prejudiciului. „Din adunarea sumelor înscrise în ordinele de plată, reiese faptul că a fost plătită suma de 15.433.574.508 lei pentru lucrări de reabilitare şi 41.179.838.066 lei pentru lucrări de pietruire. Suma totală plătită de către învinuiţi pentru ambele categorii de lucrări reprezintă 56.613.412.574 lei şi reprezintă prejudiciu datorită faptului că, aşa cum am demonstrat pe parcursul prezentului rechizitoriu, a fost vorba de lucrări neefectuate, efectuate parţial, de proastă calitate, sau suprapuse cu alte lucrări”. Acuzarea nu a luat deloc în calcul preţul materialelor şi al execuţiei nici măcar în privinţa lucrărilor pe care ea însăşi le-a constatat ca fiind realizate (chiar parţial, de proastă calitate sau suprapuse)”, se arată în sentința de achitare.

Judecătorul l-a desființat pe expertul DNA

Judecătorul mai susține că DNA s-a bazat pe un raportul de constatare tehnico științifică în loc să întocmească o expertiză tehnică în domeniul construcțiilor de drumuri pentru a putea dovedi, dincolo de orice dubiu, acuzațiile aduse.

Raportul de constarare tehnico științifică a fost întocmit de un specialist DNA, Luminița Hanganu, în prezent pensionat, absolvent în anul 1970 de studii economice. ”Chiar din informaţiile furnizate de către DNA rezultă că specialistul Laurenţiu Hanganu nu a avut o „înaltă calificare”, aşa cum obligă legea ... Practic toate constatările sunt legate de această eroare, iar aceasta, la rândul ei, a fost preluată în rechizitoriu. Este de prisos menţiunea că unei persoane care a absolvit (doar) studii superioare economice în anul 1970 îi lipseşte nu numai competenţa legală pentru a răspunde la obiective juridice, dar chiar şi o minimă pregătire profesională în acest sens. Este abuzivă atribuirea calităţii de specialist şi cu atât mai mult a aceleia de specialist cu „înaltă calificare”. De aceea, instanţa, va înlătura din probaţiune răspunsurile dl. Laurenţiu Hanganu la cele 11 obiective menţionate anterior ca fiind eronate şi emise de o persoană care nu are calitatea cerută de lege”.

Expertul DNA este pus ”la colț” și pentru răspunsurile date în legătură cu obiectivele economice la care a trebuit să răspundă. ”Cât priveşte răspunsurile specialistului la obiective economico-juridice stabilite în raport de situaţii de fapt instanţa constată nepertinenta şi neconcludenţa acestora chiar şi pentru acuzare. Cu atât mai mult pentru stabilirea vinovăţiilor de către instanţă. Este de remarcat modul inadecvat , predominant confuz, de expunere a constatărilor şi concluziilor. Deşi s-au stabilit 20 de obiective raportul cuprinde peste 50 de constatări, paragrafele sunt folosite deficitar, în conţinutul raportului sunt dificil de distins constatările de răspunsurile propriu-zise la obiective. Raportul „se completează”, printre altele, cu raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea (f. 283 vol. 3 dup) din care se inspiră şi pe care se bazează. Acest raport a fost ulterior desfiinţat în mod irevocabil de instanţa administrativă (împrejurare esenţială care va fi analizată distinct)”, se mai arată în sentința de ahcitare a baronului de Vrancea.

Trebuia o expertiză tehnică nu simple povești

Pentru ca DNA să afle adevărul, de la nivelul anului 2004, mai susține judecătorul Buta, ar fi trebuit să întocmească o expertiză tehnică, și nu doar simple procese verbale întocmite de polițiști la fața locului. ”Evident că starea drumurilor trebuia constatată la faţa locului printr-o expertiză în specialitatea construcţii drumuri şi poduri şi nu în modul precar şi neprofesionist cum s-a procedat prin procese-verbale întocmite de poliţişti şi planşe foto adesea neconcludente. De mare importanţă era efectuarea expertizei în construcţii într-un interval de timp cât mai apropiat de data executării lucrărilor (anul 2004). Din declaraţiile date in cursul judecaţii de mai mulţi martori ai cauzei ... rezulta că drumurile comunale in speţă (cea mai mare parte situate în zone în care se produc alunecări de teren repetate) au fost calamitate de mai multe ori începând din anul 2005, ca unele dintre acestea au fost pietruite ulterior in cadrul altor programe sau chiar asfaltate”, se mai arată în sentință.