Academia de dans din Beijing a adus Anul Cocoșului de Foc pe scena Ateneului Român. Artificiile au încheiat un spectacol unic, cu dansuri transmise din generație în generație.

Sărbătoare pe scena Ateneul Român, unde sâmbătă seara ansamblu al prestigioasei Academii de dans din Beijing a adus Anul Nou Chinezesc, Anul Cocoșului de Foc, sub genericul „Comori folclorice din China”. Ca la orice sărbătoare, s-a cântat, s-a dansat, iar seara s-a încheiat cu un spectaculos foc de artificii.

Timp de o săptămână, membrii Academiei de dans din Beijing, reprezentată de Departamentul de Dansuri Etnice și Folclorice, se află într-un un turneu în România la invitaţia Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti, în colaborare cu Casa Româno-Chineză si cu Grupul de firme Niro Investment, cu spectacole dedicate Anului Nou Chinezesc – Anul Cocoşului de Foc.

Turneul a debutat la Sibiu, pe 19 ianuarie şi se se va încheia la Arad, pe 24 ianuarie, iar spectacolul de gală s-a ținut aseară, unde artiștii au strălucit pe scena Ateneului Român, descoperind publicului interesat de cultura chineză o parte sensibilă a lumii asiatice. Ateneul s-a luminat de mătăsurile viu colorate ale costumelor, iar erhu, buk și gongul, instrumente tradiționale ale Chinei, alături de vocile și mișcările armonioase ale dansatorilor au încălzit atmosfera.

Printre personalitățile aflate la spectacol s-au numărat Teodor Meleșcanu, Ministrul Afacerilor Externe, ambasadorul Republicii Populare Chineze la București, Xu Feihong, ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, vicepreședintele Casei Româno-Chineze, ambasadorul Ioan Dincă, dar și figuri proeminente ale culturii române precum academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici.

În „Anul Cocoșului de foc” fiecare va primi ceea ce merită

Se spune că „Anul Cocoșului de foc” va fi puternic, iar multă lume va avansa și va începe lucruri noi. Mai mult, este o perioadă cu multe momente pozitive și situații complexe, iar chinezii cred că în acest an fiecare va primi ceea ce merită. Nu mai puțin de 56 de naționalități etnice trăiesc în China, ceea ce a dus la stiluri de dans unice. În program s-au regăsit dansul „Tobei de Lemn” din Fanpai, un ritual local transmis din denerație în generație și care este interpretat la Festivalul Gu Zang. Evenimentul dezvăluit românilor se ține doar o dată la 12 ani în cultura Mio.

Spectacolul a continuat cu „Dansul trenei”, ce aparține etniei Qiang și care se axează pe dragostea dintre tineri. Momentul artistic se mai poate vedea astăzi doar în satul Heicu, la Ziua Femeii.

Nici „Dansul de luptă” nu a lipsit, un specific al etniei Han. Coregrafia Xiqi pune accentul pe efort, forță și energie. Spiritul Apei, Dai a fost adus de dansatorii chinezi la București. Etnicii Dai, unii dintre primii cultivatori de orez ai lumii, locuiesc lângă apă, o iubesc și se roagă la ea. În mitologia Dai, Creatorul era umezeala din aer, iar omul era creat din apă și lut.

Spectacolul s-a încheiat cu dansurile tibetane Zhuo și Yi, prin care tinerii își exprimă recunoștință pentru darutile oferite de natură.