Obiectivul principal al Piraeus Bank îl reprezintă reducerea expunerii la subsidiarele bancare internaţionale din România, Bulgaria şi Serbia şi la activele nebancare elene care nu sunt de bază şi, dacă vom implementa asta fără să fie afectat capitalul, efectul asupra bilanţului va fi pozitiv, a afirmat noul director general al Piraeus Bank, Christos Megalou, într-un interviu acordat Bloomberg.

Noua conducere a înfiinţat o unitate separată care va gestiona situaţia caselor obţinute în urma punerii sub sechestru şi vânzarea unor active. Pe lângă subsidiarele din Balcani, Piraeus vrea să renunţe la participaţiile deţinute în compania de transport naval Hellenic Seaways şi la două ferme piscicole din Grecia, Selonda şi Nireus, titrează Agerpres.

Până la sfârşitul anului, grupul bancar elen trebuie să scape de credite neperformante în valoare de patru miliarde de euro (4,6 miliarde de dolari), conform planurilor de restructurare convenit cu Uniunea Europeană.

"Există o decizie a conducerii privind accelerarea implementării planului de restructurare precum a achita cât mai curând ajutorul de stat", a explicat Megalou. Piraeus a primit finanţare guvernamentală de 2,72 miliarde de euro, din noiembrie 2015, iar Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) deţine 26,2% din grupul bancar elen.

Christos Megalou a preluat în aprilie conducerea Piraeus şi de atunci acţiunile au crescut cu 45%, iar capitalizarea bursieră a ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de euro.

În ultimele 18 luni, Piraeus a vândut aproape un miliard de euro credite neperformante în Serbia, România şi Bulgaria. Banca vrea, de asemenea, să ramburseze către HFSF obligaţiuni convertibile contingente (CoCos) în valoare de două miliarde de euro. Fondurile au fost injectate în cadrul recapitalizării băncii, în urmă cu doi ani.

Banca va crea o divizie separată, numită "Piraeus Legacy Unit," ca parte a eforturilor de curăţare a bilanţului.

Piraeus Bank va rămâne "banca viabilă", cu active ponderate la risc în valoare de 28 de miliarde de euro şi o rată a creditelor neperformante de 2%, care va cuprinde operaţiunile de retail, corporate banking şi administrarea activelor. Cealaltă divizie, cu active ponderate la risc în valoare de 25 de miliarde de euro şi o rată a creditelor neperformante de 64%, va include operaţiunile care nu sunt de bază şi cele internaţionale care sunt scoase la vânzare. Scopul acestei divizii îl reprezintă reducerea portofoliului de credite neperformante prin vânzări şi restructurări.

Până în 2020, Piraeus vrea să-şi reducă portofoliul de credite neperformante sub 20 de miliarde de euro, de la 33,3 miliarde de euro în primul trimestru din 2017.

Marile bănci elene trebuie să adopte mai rapid măsuri pentru a-şi curăţa bilanţurile de stocul uriaş de credite neperformante, astfel putând să sprijine redresarea economiei şi să pună sistemul bancar pe o bază solidă, susţin analiştii. Aceştia avertizează că incapacitatea instituţiilor financiare de a reduce nivelul creditelor neperformante riscă să alimenteze incertitudinile privind capitalul băncilor elene, să întârzie accesul lor la pieţele de capital şi va descuraja investitorii.

Cele patru mari bănci greceşti - Piraeus Bank, National Bank of Greece, Alpha şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România.