Editura Evenimentul si Capital

Cum a murit Ion Creangă? Povestea celor 20 de gogoși uriașe și a celor trei pahare de coniac

Ion Creangă, alături de A.C. Cuza (stânga) și N.A. Bogdan (dreapta), într-o fotografie din 1885
Autor: | | 36 Comentarii | 25595 Vizualizari

La 128 de ani de la moartea lui Ion Creangă, cel mai cunoscut povestitor al românilor, vă supunem atenției un altfel de portret al scriitorului, schițat cu măiestrie de profesorul și criticul literar Paul Cernat

Contestat pentru violența limbajului sau apreciat pentru iscusința parabolelor, Ion Creangă este și probabil va rămâne una dintre cele mai importante figuri ale literaturii române clasice. Greu de crezut că există - chiar și astăzi, în epoca internetului - vreun român care să nu fi auzit despre „Amintiri din copilărie”. Povestea autorului, a omului Ion Creangă, este însă mai puțin știută. De aceea v-o prezentăm aici, în varianta nefardată propusă de Paul Cernat, profesor și critic literar: „Pe 31 decembrie 1889, în jurul orei 13.00, după 20 de gogoși uriașe cu dulceață consumate într-o patiserie și trei pahare de coniac într-o băcănie, murea la Iași de epilepsie și apoplexie, în debitul de tutun administrat de fratele său Zahei, Ion al lui Ștefan a Petrei Ciubotariul, devenit - după numele bunicului matern, David, care învățase carte de la „papistașii” din Transilvania - Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești)”.

Și învățător, și popă

Cercetătorul Paul Cernat continuă: „Mama, Smaranda, femeie cu carte, spre deosebire de tatăl analfabet, și-a dorit ca fiul să se «ridice » prin singurele căi disponibile pentru un fiu de țăran: învățător sau popă. A devenit și una, și alta, dar mai ales un artist de superclasă (nu un rapsod popular), care scapă din toate canoanele (mai puțin din cel literar). De la mamă a luat nu numai dragostea de carte, ci și epilepsia. Prima feblețe feminină, Smaranda Humulescu, avea același nume cu ea și era mai bună la învățătură ca «Nică», dar n-a putut depăși canoanele patriarhatului, devenind doar preoteasă; îi va da, octogenară, un interviu lui Sadoveanu despre prietenul dispărut”.

„Scrise ca replică la «spilcuita» nuvelă chezarocrăiască Budulea Taichii, „Amintirile din copilărie”, mitologicul său roman pedagogic de formare, este prima noastră carte despre copilărie: una «pentru copii și rafinați», dedicată fiicei lui Maiorescu”, menționează Paul Cernat.

Bunicul arhitectului Horia Creangă

Ion Creangă a fost, fără îndoială, un personaj de legendă. „Cel mai «specific local» dintre scriitorii noștri, cu stilistica unui Neculce, a avut parte de o posteritate cosmopolită: prima monografie despre Ion Creangă aparține unui francez (Jean Boutière), iar relațiile filologilor români au făcut să fie mai comentat de cei din afara țării, din unghi mai ales lingvistic și etnografic. Avea studii superioare - seminar teologic la Socola, unde pusese umărul și Budai-Deleanu. Eretic caterisit după o căsnicie ratată, soldată cu un fiu-personaj caragialian, dar devenit tată al marelui arhitect modern interbelic Horia Creangă, a fost un pedagog reformist în acord cu agenda junimistă și cu influență masivă la nivelul învățămîntului primar. Elaborate singur sau în colaborare, manualele de scriere-citire fonetică (Învățătoriul copiilor ș.c., ilustrate cu exemple morale cunoscute) sînt pînă azi modele. Ar merita rediscutate”, consideră Paul Cernat.

Creațiile licențioase

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Cultură

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate