Cererea judecătoarei formulată în data de 19 noiembrie a fost admisă, informează Biroul de presă al Consiliului Superior al Magistraturii

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de Serviciul de inspecţie pentru judecători al Inspecţiei Judiciare referitoare la cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de judecătoarea Sofica Dumitraşcu, din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La data de 19.08.2013, judecătoarea Sofica Dumitraşcu a înaintat Inspecţiei Judiciare cerere de apărare a reputaţiei profesionale, ca urmare a articolelor apărute în mass-media audiovizuală, respectiv pe site-ul Lumea Justiţiei şi emisiunile televizate difuzate începând cu data de 12.08.2013 la posturile de televiziune Antena 3, Realitatea TV şi România TV, care fac referire la implicarea sa în presupusa activitate infracţională reţinută în sarcina judecătoarei Veronica Cîrstoiu. Plenul CSM a reţinut următoarele: Din verificările inspectorilor judiciari a reieşit că, pe parcursul dezbaterii acestui subiect, numele judecătoarei a fost menţionat în contextul în care s-a făcut referire la participarea sa la soluţionarea altor două dosare cu impact mediatic, în mare măsură negativ pentru o anumită parte a mass-media la momentul pronunţării lor. Este vorba despre dosarele în care au avut calitatea de părţi numiţii Omar Haysam şi Adrian Năstase. "Analizând încheierea din data de 09.08.2013 a Curţii de Apel Bucureşti se constată că numele doamnei judecător apare în cuprinsul acesteia, cu ocazia prezentării situaţiei de fapt în mod circumstanţial, fără a se reţine de instanţă săvârşirea de către aceasta a unui act material infracţional, însă modul în care s-au succedat evenimentele pot crea impresia, pentru o persoană fără pregătire juridică de specialitate, a unei implicări a doamnei judecător Sofica Dumitraşcu. Discuţiile purtate în cadrul emisiunilor au avut la bază considerentele încheierii din 09.08.2013 a Curţii de Apel Bucureşti, în care doamna judecător Sofica Dumitraşcu este menţionată ca făcând parte din înţelegerea intervenită între avocatul Adriana Dascălu şi agentul sub acoperire. Afirmaţiile făcute cu această ocazie au avut la bază situaţii de fapt reţinute în încheiere, dar au existat momente în care s-au făcut speculaţii cu privire la participarea doamnei judecător Sofica Dumitraşcu în actul infracţional, deşi propunerea de arestare şi încheierea de arestare preventivă o privesc pe doamna judecător Veronica Cîrstoiu. Numele doamnei judecător Sofica Dumitraşcu a fost menţionat în contextul discuţiilor dintre părţile implicate şi faţă de care s-a luat măsura arestării preventive. În concluzie, referitor la afirmaţiile din cadrul emisiunii, acestea sunt de natură să conducă la formarea unei păreri publice defavorabile cu privire la activitatea judecătorilor, însă nu se poate omite faptul că în acest caz discuţiile au pornit de la situaţii reale, concrete, ce rezultă dintr-o hotărâre judecătorească, chiar şi afirmaţiile cu caracter speculativ având la bază informaţii reale, respectiv participarea doamnei judecător Sofica Dumitraşcu în completele care l-au pus în libertate pe Omar Haysam şi achitat pe Adrian Năstase în dosarul „Mătuşa Tamara”."se arată în comunicatul CSM. Nu trebuie subminată autoritatea Justiţiei Plenul CSM a constatat că deşi discuţiile din timpul emisiunilor au avut ca fundament informaţiile cuprinse în motivarea încheierii de arestare, exprimarea părerilor personale ale participanţilor la emisiuni "pot fi considerate şi de natură să producă un prejudiciu de imagine doamnei judecător prin prezentarea unor situaţii de fapt, rezultate din interpretarea speculativă a motivării încheierii din data de 09.08.2013 a Curţii de Apel Bucureşti, ca fiind reale, acestea constituind fapte de natură penală, fără a se ţine cont de faptul că nu împotriva doamnei judecător Sofica Dumitraşcu s-a luat măsura arestării preventive". CSM a mai reţinut că situaţia reţinută prin încheierea de arestare preventivă a fost generalizată la nivelul întregului sistem şi "s-a putut crea impresia că şi doamna judecător Sofica Dumitraşcu a participat alături de Veronica Cîrstoiu la efectuarea de acte materiale de natură penală". Plenul CSM a apreciat că "aceste critici referitoare la persoane care prin calitatea pe care o deţin pot fi în atenţia opiniei publice, inclusiv sub aspectul activităţii profesionale îndeplinite, trebuie privite şi analizate prin raportare la interesul general al societăţii de a fi informat, presa având şi sarcina de a comunica informaţii şi idei legate de cauzele aflate pe rolul instanţelor, însă cu respectarea activităţii justiţiei şi fără a se submina autoritatea acesteia". Despre suspiciunile create prin articolul Principiul dominoului "Deosebit de aspectele referitoare la emisiunea televizată, în ce priveşte articolul de presă intitulat „Principiul dominoului”, publicat în data de 12.08.2013 pe site-ul Lumea Justiţiei, din analiza acestuia reiese că, deşi aparent se cita din referatul procurorilor, în esenţă conţinutul articolului creează grave suspiciuni cu privire la corectitudinea şi moralitatea profesională, în condiţiile în care se repetă în mod consecvent numele doamnei judecător Sofica Dumitraşcu, se fac referiri la faptul că aceasta ar fi acţionat de conivenţă cu celelalte persoane implicate în activităţi infracţionale şi de asemenea se fac referiri la influenţe şi intervenţii pe care magistratul în cauză le-ar ff i exercitat asupra membrilor completului din care face parte precum şi asupra altor persoane, în speţă judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie"se arată în comunictul postat pe site-ul CSM. "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei" Plenul Consiliului a reţinut că, în calitatea sa fundamentală de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraţilor împotriva actelor de natură să aducă atingere independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale a acestora. "Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor. Plenul Consiliului a avut în vedere că potrivit art. 30 alin. 1 şi 6 din Constituţie, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile însă, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Rezoluţia 1003/1993 privind etica jurnalistică, statuează în art.1 că suplimentar la drepturile şi obligaţiile juridice stabilite de către normele juridice respective, presa mai are o responsabilitate etică faţă de cetăţeni şi societate, care trebuie accentuată la momentul actual, când informarea şi comunicarea joacă un rol major în formarea atitudinii personale a cetăţenilor, dezvoltarea societăţii şi a vieţii democratice". "Buna reputaţie a magistratului trebuie să subziste pe tot parcursul exercitării profesiei" "Din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor reiese că noţiunea de bună reputaţie constituie nu doar o condiţie de acces în profesie ci şi o cerinţă care trebuie să subziste pe tot parcursul exercitării profesiei. Integritatea profesională şi morală de care trebuie să dea dovadă fiecare judecător aflat în exerciţiul funcţiei este în strânsă legătură cu independenţa, imparţialitatea şi integritatea pe care trebuie să le manifeste fiecare magistrat. Esenţa independenţei profesionale a magistratului constă în faptul că nimeni nu poate imixtiona în activitatea de judecată propriu-zisă, magistratul beneficiind de credibilitate şi siguranţă în exercitarea profesiei. În consecinţă, reputaţia profesională constituie o valoare esenţială în exercitarea funcţiei şi, totodată, reprezintă părerea pe care magistratul o creează în conştiinţa colectivă despre modul în care îşi exercită profesia. CEDO a statuat în jurisprudenţa sa că un rol important în asigurarea independenţei şi imparţialităţii judecătorului îl au şi aparenţele, astfel încât afirmaţiile formulate sub diferite modalităţi trebuie să elimine orice suspiciune privind afectarea independenţei judecătorilor. Referindu-se la restrângerea libertăţii de exprimare în scopul garantării autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, CEDO, în cauza „Braford împotriva Danemarcei” a decis că „interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”. În acelaşi sens, în cauza „Pager şi Oberschlick împotriva Austriei” s-a statuat că „activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”, se mai arată în comunicatul emis joi de Consiliului Superior al Magistraturii.