În luna februarie 2014, Uniunea Europeană a făcut public primul raport anticorupţie dintotdeauna. Mai mult de 41 de pagini, acesta propune ideea că evaziuneafiscală, mita, deturnarea de fonduri, frauda politică şi alte astfel de fapte de corupţie aduc bugetului anual al UE, pagube de 120 de miliarde de euro anual.
Într-un nou studiu, Simon Gachter şi JonatHan Schultz de la Universitatea din Notthingham au cerut unor voluntari din 23 de ţări să răspundă unui set de întrebări după un plan strategic realizat de cei doi.
Gachter şi Schultz au ajuns la concluzia că participanţii la studiu au fost tentaţi să trişeze de la regulile jocului în interesul de a-l câştiga. “Frauda şi corupţia sunt foarte des întâlnite în societate, astfel se explică influenţa asupra psihicului uman. E în regulă! Toată lumea o face aici.”, spune Gachter.
Sub alte cuvinte, corupţia corupe.
Ne puteți urmări și pe Google News
Gachter nu se află la primul studiu de acest gen. În anul 2008 a realizat un studiu la care au participat studenţi din 16 oraşe, din Riyadh către Boston care a avut ca temă ideea onestităţii şi cum o percep oamenii in diferite situaţii. Rezultatele au arătat că în mai multe cazuri, cei intervievaţi sunt capabili de toleranţă în funcţie de anumite criterii proprii, indiferent de personalitatea celui cu care intră în contact.
După răspunsurile primite şi observaţiile îndeaproape făcute, Gachter a ajuns la concluzia că cetăţenii, conştient sau nu, îşi găsesc un model în mai marii societăţii si chiar în celebrităţi, iar în momentul în care aceştia dau greş şi înclacă legea, şi ei se simt chiar îndreptăţiţi să o facă.
Vreme de 5 ani, Schulz s-a ocupat de acest experiment, având drept subieţi studenţi din 23 de state, din Marea Britanie până în Indonezia, Guatemala sau Maroc. Au ales diferite naţionalităţi pentru evidenţia diferenţele de mentalitate, percepţai fiecărei naţionalităţi cu privire la faptele de corupţie şi “prevaleţa încălcării regulii” – PRV – un scor referitor la indicii de fraudă politică, evaziune fiscală şi corupţie.
Schultz a remarcat faptul că oamenii provenind din statele cu acest scor mai crescut, cum ar fi Georgia, Tanzania şi Guatemala, au avut reacţii mult mai oneste decât cei din Austria, Suedia sau din Olanda. Aceste rezultate relevă din nou faptul că locuitorii unei ţări au răspuns vizibil influenţaţi de situaţia politică din ţările lor, de rata de corupţie a spcietăţii în care trăieşte fiecare.
Referitor la rezultatele obţinute, criticii ar putea considera că acestea sunt doar simple asocieri, ceea ce nu e neapărat fals însă având în vedere că subiecţii studiului au fost tineri studenţi, este curios faptul că aceştia au răspuns rezonând cu realităţile societăţii în care se dezvoltă, neavând foarte mult contact cu viaţa politică, încă.
Ar trebui tras un semnal de alrmă dacă răspunsurile primite relevă toleranţă cu privire la faptele de corupţie de la persoane foarte tinere, care ar trebui să aducă o schimbare în sistem, scrie publicaţia The Atlantic.
Recomandările noastre
