Cine sunt CEI DOI ROMÂNI trimiși la PUȘCĂRIE pentru fraude electorale

Cine sunt CEI DOI ROMÂNI trimiși la PUȘCĂRIE pentru fraude electorale

Magistrații au început să dea condamnări pentru fraudarea Referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu. „Evenimentul zilei” prezintă o sentință în care au fost date pedepse cu executare. Premierul Victor Ponta susține că aceste dosare sunt politice, iar procurorul general a anunțat o mie de NUP-uri

O sentinţă fără precedent a fost dată de Judecătoria Drobeta- Turnu Severin: condamnare cu executare pentru fraude electorale, la Referendumul din 2012, de demitere a președintelui României. Instanţele din România au dat, în cazuri similare, doar condamnări cu suspendare sau amendă.

Condamnările

Magistraţii au decis ca preşedintele Secţiei de votare nr. 63 din Drobeta-Turnu Severin (Mehedinți), Liviu- Cătălin Bondoc, să execute trei ani de închisoare, iar preşedintele Secţiei de votare nr. 170 din Gîrla Mare (Mehedinți), Dumitru Mirea, să stea după gratii doi ani și șase luni. Cei doi nu mai au voie să facă parte dintr-un birou electoral o perioadă de cinci ani după executarea condamnării.

Ne puteți urmări și pe Google News

Preşedintele Secţiei de votare nr. 70 din Orşova (Mehedinți), Gheorghiţa Burcu, şi unul dintre membrii din Comisie, Manuela Micu, au primit un an și, respectiv, un an și șase luni de închisoare, ambele pedepse cu suspendare. Instanţa a anulat mai multe sute de voturi mobile de pe listele suplimentare aferente urnei de la Drobeta -Turnu Severin (375), Gîrla Mare (127) şi Orşova (49 de voturi). Decizia a fost dată în luna martie, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Craiova, ultima cale de atac.

Motivarea

„Evenimentul zilei” prezintă motivarea judecătorilor. Potrivit sentinţei, magistraţii au audiat zeci de persoane care au votat în ziua Referendumului, membri şi preşedinţi ai comisiilor de votare. Alte probe relevante: interceptări telefonice în care președinții discutau despre turismul electoral și fraude cu urna mobilă, şi expertize grafoscopice care au dovedit că aceeaşi persoană semna de zeci de ori pe listele suplimentare. Aceste liste erau completate de preşedintele secţiei. Judecătorii au arătat, în cazul lui Liviu-Cătălin Bondoc, că a avut intenţia de a frauda la urne, iar infracţiunea a fost consumată. „Instanța va avea în vedere și numărul mare al persoanelor înscrise în mod nereal în listele electorale, dar şi împrejurarea că prin folosirea infracţiunii s-a urmărit denaturarea rezultatului procesului de votare”, au explicat judecătorii. „De asemenea, instanţa va avea în vedere şi modul insidios de săvârşire a infracţiunii de către inculpat, în sensul că acesta, pentru a-și asigura scăparea în fața răspunderii penale, nu a întocmit personal lista suplimentară în ceea ce priveşte persoanele înscrise în aceasta, ci a acceptat să fie scrisă, potrivit raportului de constatatare tehnico-ştiinţifică, de către o altă persoană din afara biroului electoral. Inculpatul a sperat în acest fel că nu va putea fi tras la răspundere penală şi că, astfel, va reuşi să inducă un dubiu în formarea raţionamentului instanţei”, au motivat magistraţii.

Problema datelor

În cazul lui Mirea, judecătorul a arătat că are în vedere „relațiile sociale ce impun protejarea și folosirea doar în condiții de legalitate şi veridicitate a datelor personale ale participanţilor la vot”.

Complice: „Liderii PSD ne-au asigurat că nu vom păți nimic!”

Cel mai mediatizat dosar de fraudare a Referendumului este cel în care a fost trimis în judecată vicepremierul României, Liviu Dragnea, (PSD) și alte 76 de persoane. El este acuzat de DNA că ar fi pus la punct un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul.

Dragnea ar fi folosit zece metode pentru fraudare a votului, printre care votul multiplu, turismul electoral şi falsificarea de semnături. Următorul termen din procesul lui este pe 3 septembrie 2014. Doi dintre complicii săi au recunoscut faptele şi au făcut mărturisiri complete în faţa judecătorilor Curţii Supreme. Totul pentru a scăpa cu o pedeapsă mai uşoară.

La începutul acestei luni, completul de cinci judecători al Curţii Supreme a decis condamnarea lui Marius și Simona Preduț la câte un an și patru luni închisoare cu suspendare. Cei doi au fost membri ai Secţiei de votare 105 din comuna Bistriţa- Nouă (Olt). Marius a explicat că frauda a fost pusă la cale într- o sală de sport din localitatea Piatra- Olt, unde erau mai mulți lideri USL locali, printre care primarul, viceprimarul și consilierul PSD, Constantin Diță (trimis în judecată în acest dosar). Ei au spus că liderii i-au asigurat că nu vor păţi nimic, deoarece „toată lumea este PSD-istă”.

Anchete închise de NUP

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a declarat săptămâna trecută că, în prezent, pe rolul parchetelor din țară, mai sunt aproximativ 900 de dosare deschise în 2012 privind Referendumul de demitere. „Au fost parcă 2.000 și ceva și au fost soluționate 1.000 și ceva, (...) Majoritatea cu neînceperea urmăririi penale (NUP),” a declarat Nițu. În dosarele trimise în instanță, înainte de numirea lui Nițu în funcție, judecătorii au dat condamnări cu suspendare.

Președintele și un membru al biroului electoral al unei secții de votare din comuna Pătulele, (Mehedinți) au fost condamnați pentru fraudarea unui număr de 137 de voturi la un an de închisoare cu suspendare. Într-un alt caz, președintele unei secții de votare din Bolintin Vale (Ilfov) și unul dintre membrii secției au fost condamnați pentru falsificarea listei suplimentare de vot aferentă urnei mobile.