Editura Evenimentul si Capital

POVESTEA PRIMARULUI MIRCIA GUTĂU, ARESTAT, CONDAMNAT ȘI REABILITAT. Când a început DNA să folosească în anchete denunțătorii

Mircia Gutău
Autor: | | 45 Comentarii | 9222 Vizualizari

● Dosarul primarului din Vâlcea, analizat și corectat de CEDO, scoate la iveală proceduri abuzive în actul de justiție românescă ● Cei care nu l-au judecat echitabil, conform instanței europene, sunt Livia Stanciu, fosta președintă a Înaltei Curți, și un judecător care între timp a murit ● Ne trebuie urgent legea răspunderii magistraților, pentru a nu întina lupta împotriva corupției!

Corupții trebuie să stea după gratii numai dacă procurorii și judecătorii le pot proba vinovăția. Acesta este un principiu care funcționează în toată lumea. Când se încalcă, avem de a face cu un abuz voit sau cu unul involuntar, pe care putem să-l numim eroare judiciară. În momentul de față, în România, magistrații nu sunt trași la răspundere, cu pedepse exemplare, pentru niciunul dintre ele. Sancțiunile CSM-ului sunt simbolice.

În ultima săptămână, presa a făcut publice două cazuri de oameni arestați și condamnați în niște procese pe care CEDO le-a analizat și le-a catalogat ca fiind inechitabile, cu încălcarea flagrantă a drepturilor omului. În cazul Elenei Tărău, o simplă secretară ce a avut ghinionul să se angajeze la o firmă cu doar trei săptămâni înainte ca procurorii să decidă să-i aresteze patronul, CEDO a decis că femeia a fost arestată și condamnată abuziv fiindcă fapta ce i-au imputat- o magistrații nu există și pentru că nu a avut parte de un proces echitabil. Femeia va cere despăgubiri pe care le va plăti statul. Adică noi, contribuabilii.

Al doilea caz este cel al primarului orașului Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău. Arestarea lui a făcut vâlvă în vara lui 2006, iar oamenii orașului au ieșit pe străzi pentru el. Au refuzat să creadă că primarul lor a fost prins în flagrant luând mită, așa cum comunicaseră procurorii.

Fiind un personaj politic important, membru al PD – partid aflat la putere atunci - presa a consemnat tot timpul ce se întâmpla în ancheta și procesul lui Gutău. Acum, după decizia CEDO, relatările jurnaliștilor din perioada 2006-2013 relevă lucruri grave, peste care atunci fie s-a trecut cu vederea, fie ne-am zis că hotărârea instanței supreme nu trebuie comentată, mai ales întrun dosar de corupție. Presa s-a înșelat, vâlcenii au fost singurii care au simțit bine, că primarul lor e victimă, nu șpăgar! Este principalul motiv pentru care (re)scriu azi povestea lui Mircia Gutău.

Un flagrant care n-a fost flagrant, de la care a lipsit primarul

Anul 2006. Corespondentul de Vâlcea al ziarului la care lucram atunci (Libertatea) mă anunță seara, că primarul lor a fost prins în flagrant de luare de mită, împreună cu viceprimarul. Informațiile erau din surse judiciare, care spuneau că banii se dăduseră în WC-ul unui restaurant. Acționaseră procurori DNA din București. Niciun comunicat oficial, iar ediția ziarului se apropia de închidere. Știrea a izbucnit pe televiziuni. Dorel Țârcomnicu, corespondentul nostru, m-a sunat din nou. Mi-a spus că a mai vorbit cu surse și că nu prea a fost flagrant cu primarul Mircia Gutău și că miroase a făcătură. Să nu zicem ca la tv, că primarul a fost prins în flagrant. Și n-am zis.

Acuzați că ar fi primit 50.000 de euro

Mircia Gutău, primarul PD, şi Nicolae Dicu, viceprimar din același partid, au fost acuzaţi de procurorii anticorupţie că ar fi pretins 50.000 de euro, în perioada aprilie - iulie 2006, de la denunţătorul Constantin Crinu Popescu, patronul firmei Rovimet, pentru a-i elibera acestuia un certificat de urbanism. Cel prins în flagrant în ziua de 6 iulie 2006, când Popescu i-a dat o parte din bani, a fost viceprimarul Nicolae Dicu. Se întâlniseră într-un restaurant din oraș. Doar pe el l-au reținut procurorii, fiindcă Gutău era în primărie și doar pe baza denunțului lui Popescu n-ar fi obținut mandat de la judecător.

Nicolae Dicu a susținut mereu în fața procurorilor și a judecătorilor că banii încasați de la denunțătorul Crinu Popescu erau sub formă de împrumut: „Ne cunoșteam de foarte mult timp. Când ne-am întâlnit, i-am spus că mi-am cumpărat un apartament, iar el s-a oferit să-mi dea cu împrumut acei bani. Nu m-am gândit o clipă că-mi poate pune la cale o asemenea înscenare. Nu i-am promis nimic, niciun avantaj”. Aceasta e declarația lui Dicu, consemnată în multe publicații.

„A încercat să vină să-mi dea banii și l-am scos afară”

Primarul Mircia Gutău a fost arestat abia peste cinci zile. Și în prima seară, pe 6 iulie 2006, și mai apoi, edilul a susținut că totul e o înscenare: „A încercat la mine, la ora trei, să vină și să-mi dea bani și l-am scos afară. Eram înregistrat, se vede clar pe casetă când am spus: «Poftiți, vă rog, afară». Și cu toate astea a văzut că nu am mușcat eu și s-a dus la viceprimar, care a mușcat. Fiecare va trebui să plătească”.

Cei doi, primar și viceprimar, au fost eliberaţi în 10 noiembrie 2006, de către magistraţii Curţii de Apel din Alba Iulia. Procesul a continuat însă. Primele două instanțe – Tribunalul Alba Iulia și Curtea de Apel Constanța i-au achitat.

În 2006, procurorii au început să folosească metoda cu denunțător, deși denunțul nu era probă

După anul 2005, procurorii și polițiștii (SRI încă nu fusese cooptat în anchete) șiau diversificat procedurile prin care să ajungă să pună mâna pe corupți. Apar denunțătorii și stenogramele. Până la apariția noilor coduri – penal și de procedură, n-aveau însă atâta greutate ca în dosarele penale de astăzi. Într-o relatare din ziarul Vocea Vâlcii, din timpul procesului lui Gutău și Dicu, am găsit un fragment interesant din pledoaria avocatului primarului, Octavian Fieroiu. Cele sesizate de avocat în fața instanței Curții de Apel Pitești, în 6 august 2006, au stat și la baza deciziei din 2016 a CEDO.

Avocat Octavian Fieroiu: „Acuzarea era obligată să precizeze, măcar o dată, momentul în care, eu, Mircea Gutău, am pretins suma de 50 de mii de Euro. Este admisibil să se spună că patru luni de zile, din aprilie până-n iulie, am comis această faptă? Nu există nicio probă care să confirme această infracțiune de luare de mită. Spun asta, pentru că denunțul nu este o probă, deoarece nu figurează în enumerarea limitativă a mijloacelor de probă, potrivit legii 64 din Cod de procedură penală, precum și pentru că legea ne spune că denunțul, pe care DNAul îl pune în capul listei de probe, este doar un mod de sesizare și nu o probă. Mai mult, din cauza inexistenței unor probe relevante la dosar, îi determină pe procurorii DNA să mai adauge și o declarație de «marcă » a aceluiași denunțător. Se mai invocă, ca mijloc de probă, și o declarație a martorului Toma Florin, angajat al denunțătorului. În fapt, se poate observa că cele două declarații, nu sunt altceva decât simple transcrieri ale denunțului. Procurorii DNA au dictat, se vede, denunțătorului textul denunțului său. El a fost făcut sub asistența juridică a DNA-ului. În rechizitoriu apare scris, negru pe alb, că cei 50 de mii de euro aveau să ajungă în buzunarele consilierilor locali PD, iar în denunțul lui Constantin Popescu acest cuvânt (PD - n.r.) nu era specificat. De asemenea, nici în transcrierile conferinței de presă susținută de denunțător, pe care astăzi (n.r.- vineri, 4 august 2006) v-o atașez la dosar, acesta spune clar că nu a zis nimic de vreun partid politic. (…)

Dacă ajungem să băgăm la pușcărie doar pe ce spun unii și alții, deci pe presupuneri, înseamnă că în justiția românească lucrurile nu merg foarte bine (…) Dacă la asemenea nivel se recurge la astfel de practici, este pentru că se dorește ca să se ajungă cu orice preț la pușcărie”, a spus avocatul lui Gutău.

Livia Stanciu și încă un judecător i-au condamnat, iar al treilea i-a achitat

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate