CE SUME S-AU CHELTUIT PE INTERCEPTĂRI? Ascultarea lui Dan Diaconescu a costat 665.000 euro!

CE SUME S-AU CHELTUIT PE INTERCEPTĂRI? Ascultarea lui Dan Diaconescu a costat 665.000 euro!

Avocatul Radu Chiriță face o nouă dezvăluire cu privire la amploarea interceptărilor din România ultimilor 5 ani. Avocatul, după ce a solicitat tutror instanțelor numărul de interceptări a făcut un calcul iar datele strânse sunt de-a dreptul terifiante. Astfel, conform lui Radu Chiriță, peste 300.000 de persoane au fost ascutate, în ultimo cinci ani. Mai mult, acesta arată că Dan Diaconescu a fost interceptat timp de 18.000 de ore, iar acesta lucru a costat 665.760 euro, în condițiile în care jurnalistul a cerut o mită de 200.000 de euro.

Avocatul estimează că numărul românilor ascultaţi în ultimii ani se ridică la 300.000, iar fostul președinte Traian Băsescu a plusat după publicarea acestor date, dezvăluind că numărul persoanelor interceptate telefonic în baza fiecărui mandat e de circa 10 pentru fiecare nume care figurează în acte, ceea ce înseamnă un total de 3 milioane de oameni ascultați în ultimii cinci ani.

În ultimii cinci ani, s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori. Din ele, au fost admise 102,729 cereri. Recordul e la Tribunalul Galaţi, care din aproape 3000 de cereri nu a găsit niciuna în neregulă" scrie avocatul.

În cazul jurnalistului Dan Diaconescu, sunt 18 mii de ore de interceptări telefonice, plus două ambientale în dosar. "18.000 de ore de interceptări telefonice într-un singur dosar!!! 18.000 de ore de înregistrare, citire și transcriere pentru a dovedi că unui primar de comună i s-a cerut șpagă", scrie Bogdan Tiberiu Iacob pe inpolitics.ro.

Ne puteți urmări și pe Google News

Potrivit calculelor făcute de acesta, cele 525.600 de minute ale lui D.D. costă 2.995.920 lei, adică 665.760 euro. Asta în condiţiile în care suma totală cerută șpagă de Diaconescu era de 200.000 de euro.

"E adevărat că democrația costă scump, dar tare ne e teamă că România nu plătește prețul ridicat al democrației, ci doar pe cel al incompetenței anchetatorilor din Justiție, incapabili să își bazeze rechizitoriile pe altceva decît interceptări și iar interceptări", potrivit sursei menţionate.

Evitarea unor practici care să conducă la asemenea situații este inclusă de Comisia de la Veneția între cele 25 de solicitări finale ale documentului destinat statelor europene.

La cinci ani de la adoptarea Raportului, însă, așa cum demonstrează demersul avocatului clujean, România e exemplul cel mai concludent de stat cu reminiscențe de mentalitate sovietică în materie de parchete și în care cererile procurorilor sunt admise "aproape automat" de către judecători, periclitînd drepturile cetățenilor și independența puterii judecătorești.