Ce conține declarația dată de Alina Bica despre generalul Florian Coldea: “ Mi-a adus la cunoştinţă o informare în care mi se preciza că, din raţiuni de securitate naţională, să reanalizez situația lui Tender"

Fosta șefă DIICOT, Alina Bica a făcut mai multe declarații despre generalul SRI, Florian Coldea, cel care conduce interimar serviciul secret, atunci când a fost în fața judecătorului de la Curtea Supremă, cu amndat de arestare preventivă.

Adriean Videanu, Dorin şi Alin Cocoş, Alina Bica şi fostul ei consilier Florentin Mihăilescu au fost arestaţi, sâmbătă, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia a fost luată în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP al Alinei Bica şi nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

Citatele sunt din motivarea Curții Supreme:

• Inculpata Bica Alina Mihaela a negat faptele reţinute în sarcina sa, prezentând derularea evenimentelor în succesiunea dorită, fără să aibă legătură cu acuzaţiile şi golite de semnificaţia lor reală. Astfel, a susţinut că în anul 2011, în luna martie nu îi cunoştea pe Dorin Cocoş şi Alin Cocoş, Gheorghe Stelian şi că Elena Udrea nu a luat legătura aceasta pentru a-i spune să adopte o anumită poziţie în cadrul Comisiei de Restituire a Proprietăţilor, nici cu acea ocazie şi nici ulterior: „în legătură cu terenul din Snagov, nu am fost niciodată în Snagov, cu excepţia unei situaţii în anul 2014, luna noiembrie când m-am plimbat cu maşina, fiind în trecere prin acea localitate şi am aflat prima dată de terenul respectiv din ordonanţa procurorului, în seara când am fost reţinută”. Referitor la terenul pe care Chiriac Olguţa îl deţine în acea localitate, în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi, a fost achiziţionat în 14.06.2012 ori nu s-a susţinut în acuzaţia care i-a fost adusă că ar fi fost achiziţionat în alt an terenul respectiv de către Chiriac Olguţa a mai arătat cu ocazia audierii că învinuirea, din perspectiva mea, este cel puţin subţire şi nedocumentată.
• În legătură cu dosarul Tender Ovidiu a precizat că aspectele enumerate în procesul verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii nu sunt adevărate în forma prezentată şi lucrurile au stat într-o cu totul altă manieră, mai precis: „că la solicitarea domnului Mirel Rădescu care dorea o funcţie de conducere în cadrul Serviciului de combatere a macrominalităţii economico – financiare, a fost de acord cu redistribuirea şedinţelor de judecată, astfel încât acesta să fie degrevat de anumite dosare şi am lăsat la latitudinea acestora alegerea acestor cauze, că ulterior acestei redistribuiri, la o anumită perioadă de timp, a fost chemată de domnul Coldea Florian, prim adjunctul Serviciului Român de Informaţii care mi-a adus la cunoştinţă o informare în care mi se preciza că, din raţiuni de securitate naţională, având în vedere poziţia domnului Tender în Africa şi faptul că prin S.C. PROSPECŢIUNI S.A. urmează să se deruleze anumite contracte, ar fi oportun să mă gândesc dacă este posibil să reanalizez situaţia acestui inculpat. I-am explicat domnului Coldea că lucrurile în dosar sunt foarte bine făcute şi că o soluţie de achitare este eclusă, iar dumnealui m-a întrebat ce părere am cu privire la modalitatea de executare a pedepsei”. C
• ă a refuzat această cerere, dar ulterior întâlnirii cu dl. Coldea Florian am constatat, ca efect, două aspecte la nivelul direcţiei: D.I.I.C.O.T. nu a mai primit nicio sesizare de la SRI cu privire la noi posibilităţi de investigaţii în dosare, astfel că în decursul anului 2014, la D.I.I.C.O.T. au venit în total un număr de 6, 7 sesizări şi toate neserioase; În mod frecvent, i se aducea la cunoştinţă, prin intermediul diverselor persoane că poate ar fi cazul să părăsesc funcţia pe care o ocup, că în birou mi-a fost instalată tehnică de interceptare şi că doamna procuror şef Kovesi s-a lăudat, în mod frecvent, că va ajunge să-mi construiască anumite dosare penale, lucru care s-a şi întâmplat.
• Doresc să precizez faptul că îl informam pe dl.Coldea în legătură cu fiecare termen de judecată care se acorda în cauză şi nu am făcut niciun demers de uşurare a situaţiei inc. Tender. Doresc să precizez faptul că, din practica judiciară public existentă, constatasem că inclusiv procurori D.N.A. puseseră concluzii de prescripţie a faptelor în anumite dosare penale şi instanţa nu a ţinut cont de aceste concluzii dispunând condamnarea inculpaţilor şi, ca atare, am apreciat că nu săvârşesc nicio infracţiune deoarece nu am văzut niciunul din acei procurori urmăriţi penal, de exemplu în cazul tarnsferurilor, D.N.A. a pus concluzii de prescripţie a faptelor pentru inc. Stoica Mihai iar instanţa l-a condamnat la 3 ani închisoare.
• Acelaşi lucru l-a făcut şi domnul procuror Rădescu în dosarul Dinu Patriciu pentru inc. Rosca Stanescu şi instanta l-a condamnat la 2 ani închisoare.
• Dar se pare, cu toate astea , că nu am sfârşit bine şi domnul Coldea, cu ajutorul doamnei Kovesi şi-a ţinut promisiunea. Doresc să precizez că relaţiile dintre mine şi domnul Coldea au fost destul de tensionate, cu atât mai mult cu cât acesta era preocupat de declanşarea momentelor operative şi în alte cauze ale DIICOT, lucru cu care nu am fost de acord şi am lăsat lucrurile să meargă în ritmul lor firesc iar acţiunile să fie declanşate atunci când sunt probe în cauză şi nu când dorea S.R.I.”
• Se apreciază de procuror că întreaga construcţie a declraţiei inculpatei pe bazează pe supoziţii decurgând din acreditarea ideii existenţei unor relaţii tensionate cu S.R.I., deşi sub acest aspect, simpla lecturare a presei relevă că bilanţul DIICOT pentru 2013, desfăşurat în anul 2014 a avut loc „în incinta SRI”. Ori, dacă relaţiile ar fi fost tensionate la nivelul conducătorilor încă din anul 2013, aşa cum afirmă inculpata, singura concluzie raţională este că în calitate de procuror şef DIICOT ar fi optat cel puţin pentru altă locaţie.
• În legătură cu aspectul legat de Adrien Videanu, a arătat că a dispus soluţia respectivă deoarece „am considerat-o legală şi temeinică, art.304 Cod procedură penală permiţând procurorului şef infirmarea oricărui act de urmărire penală pe care îl consideră nelegal încheiat”.
• Procuror arată că afirmaţia inculpatei, care se doreşte a fi o apărare faţă de acuzaţia reţinută în sarcina sa, este cel puţin bizară, în condiţiile în care în raport cu acel act procesual competenţa aparţinea numai judecătorului de drepturi şi libertăţi. În logica inculpatei, normele de competenţă sunt utile până la momentul la care domnia sa identifică un act de urmărire pe care îl consideră nelegal şi în acel moment nu mai are importanţă competenţa, deoarece desfiinţează personal dispoziţia. Pe de altă parte inculpata nu poate justifica credibil cum a dat curs atât de rapid cererii de ridicare a sechestrului înregistrată la 24.02.2014 şi soluţionată a doua zi, 25.02.2014, deşi numai judecătorul de drepturi şi libertăţi avea competenţa să decidă. De asemenea nu poate justifica în mod convingător dispoziţia în condiţiile în care măsurile asiguratorii constituiau una din preocupările D.I.I.C.O.T. (în acest sens TVR news 28.02.2014 când a prezentat raportul de bilanţ pe anul 2013: ,,Una din preocupările noastre afirma procuror şef D.I.I.C.O.T. au fost măsurile asiguratorii. Interesul D.I.I.C.O.T. nu este doar acela de a trimite în judecată, ci acela de a pleca şi după resursele financiare şi bunurile”).

1 Mai Muncitoresc! Sărbătoarea, confiscată de Lenin și Stalin

Companiile aeriene, noi reguli pentru pasageri. E vorba de îmbrăcăminte

Acuzațiile DNA

În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.