Actualitate
Cartiere importante ale Capitalei- comune şi sate. Bucureştiul, împărţit pe culori în sectoare
Prin Legea Municipiului București din 1 martie 1926, intrată în vigoare în 1927, Bucureștiul a fost împărțit în patru sectoare atunci: Galben, Negru, Albastru și Verde, fiecare având primarul și consiliul său, și 13 comune suburbane (foste așezări rurale), respectiv Băneasa, Colentina, Fundeni, Pantelimon, Principele Nicolae, Dudești-Cioplea, Popești-Leordeni, Șerban- Vodă, Militari, Roșu, Regele Mihai, Grivița și Lupeasca.
După 23 august 1944, Bucureștiul a fost împărțit în trei sectoare, diferențiate prin culori (sectorul I -Galben, sectorul II – Negru, sectorul III - Albastru). Instaurarea unui nou regim politic în 1947 a adus și schimbări în organizarea administrativă a orașelor. În 1950, prin legea dată de Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române, teritoriul țării a suferit o nouă împărțire teritorial – administrativă: regiuni, raioane, orașe și comune. Municipiul București a fost structurat în opt raioane și anume: I. V. Stalin, 1 Mai, 23 August, 16 Februarie, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, V. I. Lenin, Grivița Roșie, potrivit wikipedia.ro.
În 1968, cele opt raioane în care era împărțit Bucureștiul redeveneau sectoare, Municipiul București cuprinzând atunci opt sectoare, 12 comune suburbane și 23 de sate. Apoi, în 1979, cele 8 sectoare ale Capitalei s-au redus la 6, cele care există și astăzi.
Din 1938 până după Revoluția Română din 1989 nu au fost alegeri libere în România, primele alegeri locale libere având loc după mai bine de jumătate de secol, în februarie 1992, în zilele de 9 (primul tur de scrutin) și 23 februarie (al doilea tur de scrutin). Alegerile s-au desfășurat în baza Legii nr. 70 privind alegerile locale, promulgată de Parlamentul României la 26 noiembrie 1991 și publicată în Monitorul Oficial nr. 239 din 28 noiembrie 1991.
Recomandările noastre
