Un medic aflat pe patul de moarte este ținut încarcerat în Penitenciarul Baia Mare. Starea lui este atât de gravă încât trebuie supravegheat permanent. În octombrie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în cazul unui deținut, bolnav incurabil, care a murit în închisoare, pentru rele tratamente aplicate oamenilor

Mircea Vasile Zăgreanu are 67 de ani, este medic cardiolog și a fost încarcerat în data de 10 octombrie 2017, în Penitenciarul Baia Mare, unde execută o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru luare de mită.

Dincolo de acuzațiile aduse, Zăgreanu este atât de bolnav încât nu se știe dacă mai apucă următorul termen de judecată, fixat pentru data de 22 februarie 2018, când se va discuta din nou despre întreruperea executării pedepsei. Deși diagnosticul pus de medici este atât de sumbru, insuficiență renală cronică, stadiu IV, fiind la un pas de deces, judecătorii mai discută dacă deținutul poate sau nu să urmeze un tratament medical în penitenciar, fără să aibă curajul asumării unei decizii.

FOTO: Documentul carea arată afecțiunile de care suferă doctorul Zăgreanu

După fiecare ședință slăbește patru kilograme

Starea lui Mircea Zăgreanu este descrisă cel mai bine de subcomisarul de penitenciare Andreea Boca, medicul șef al Penitenciarului Baia Mare. „Insuficiență renală cronică în stadiul lV și hemodializă de trei ori pe săptămână. Este internat pe cameră de infirmerie și atent monitorizat și supravegheat, fiind inapt din punct de vedere medical. Beneficiază de însoțitor”, scrie medicul Boca.

Practic, Zăgreanu este o umbră de om. Actele medicale de la dosarul Curții de Apel arată că, după fiecare ședință de dializă, deținutul slăbește foarte mult, în jur de patru kilograme, și de aceea are nevoie de un tratament special de revenire și un regim hipercaloric, ceea ce nu poate fi obținut în penitenciar. În timpul detenției, pe lângă boala de rinichi foarte gravă de care suferă, deținutului i s-a accentuat o altă boală gravă, consecința insuficienței renale cronice, și anume neuropatia.

Din această cauză are dureri mari de picioare și dificultăți de echilibru. Mircea Zăgreanu nu poate sta în picioare, iar atunci când o face riscă să se accidenteze grav, așa cum s-a și întmplat. În urmă cu câteva săptămâni s-a ridicat singur din pat, a amețit și a căzut. Rezultatul: deținutul și-a fracturat grav umărul stâng, iar acum are mâna stângă imobilizată.

Dus la dializă cu duba penitenciarului

De trei ori pe săptămână, medicul Zăgreanu este dus la un spital din Baia Mare unde face dializa. Dacă în perioada în care era liber o ședință de dializă dura aproximativ trei ore, acum aceeași ședință durează cinci ore și jumate, din cauza alterării profunde a stării de sănătate. În plus, după fiecare ședință de dializă, deținutul este urcat într-o mașină și dus înapoi la penitenciar, cu o temperatură de 33-34 de grade, față de 36 cât este normal, iar din această cauză are frisoane puternice, ce necesită alt tratament medical de creștere a temperaturii corpului, fapt ce nu este posibil în penitenciar.

Specialiștii susțin că, după dializă, pentru a putea regla temperatura corpului, pacienții sunt introduși în camere speciale unde temperatura este mai mare, tocmai pentru a nu intra în șoc termic. În schimb, deținutul Mircea Zăgreanu este luat de către gardieni, pus în dubă și trimis la închisoare, unde temperatura în celula-salon, în care stă tot timpul, este de 19 grade.

FOTO: Infirmeria penitenciarului, în care a fost internat medicul cardiolog

Judecătorii nu au curaj să își asume o situație

În prima fază, Tribunalul Maramureș a dispus efectuarea unei expertize medico legale, care a fost făcută la Institutul de Medicină Legală Cluj. Răspunsul medicilor legiști clujeni a fost că boala lui Zăgreanu poate fi „supravegheată” în penitenciar. Pe baza acestei concluzii, Tribunalul Maramureș a respins, în data de 21 decembrie 2017, cererea lui Zăgreanu de întrerupere a pedepsei.

Avocatul Eugen Iordăchescu, care apără acest caz, a făcut contestație la Curtea de Apel Cluj și spune că, în perioada în care s-a făcut expertiza medico legală, Zăgreanu a fost internat la Spitalul de Nefrologie din Cluj, unde nu i s-a făcut nicio analiză. „Deși Mircea Zăgreanu suferă de numeroase afecțiuni - neuropatie, tulburări de echilibru, pierderi de cunoștință, hipertensiune arterială, fractură col humeral stâng - nu a fost supus unor examinări de specialitate la Spitalul de Neurologie, Cardiologie sau Ortopedie, pentru a se stabili starea actuală de sănătate a deținutului”, spune Eugen Iordăchescu.

Ultimul termen de la Curtea de Apel Cluj s-a desfășurat joia trecută și se va mai derula peste o lună, mai exact în data de 22 februarie, când a fost dat un alt termen, unul poate prea târziu pentru viața lui Mircea Zăgreanu. În condițiile în care chiar procurorul de ședință Violeta Trăistaru a susținut că trebuie făcut ceva pentru a-l ajuta pe Mircea Zăgreanu, din punct de vedere medical, judecătorul de caz a dispus efectuarea unei alte expertize medico legale la Institutul Național de Medicină Legală de la București.

„Nu înțeleg această decizie. Starea domnului Zăgreanu este atât de gravă încât nu suntem siguri că apucă data de 22 februarie, când a fost fixat termen de judecată. Medicii legiștii se feresc să spună cum stă treaba, ei spun că boala fi supravegheată, dar nu și dacă poate fi tratată”, a declarat avocatul Iordăchescu.

Deținutul a refuzat să fie adus la instanță, motivând ca este foarte slăbit și nu poate sta în picioare.

FOTO: Avocatul spune că medicului Zăgreanu nu i s-a făcut nicio analiză

România, condamnată pentru tratament inuman

Acest caz este tipic pentru România, unde toți se spală pe mâini și se acoperă cu acte pentru a nu răspunde în caz de ceva. Judecătorul cere expertiză, medicul legist nu spune nimic, procurorul cere ca deținutul să fie închis în penitenciar și în tot acest joc este viața unui om.

În noiembrie 2017, România a fost condamnată la CEDO tocmai pentru un caz al unui deținut bolnav de cancer în ultima fază, care a fost lăsat să moară în închisoare. Florin Dorneanu a fost bolnav de cancer osos și pulmonar și a murit acum patru ani. În cele 11 luni cât a stat închis, Dorneanu a fost plimbat de 27 de ori între spitalele penitenciare și a murit într-o celulă - salon de la o infirmerie de penitenciar.

„Curtea a constatat şi faptul că judecătorii nu au fost foarte interesaţi de modalităţile concrete în care reclamantului i se administrează tratamentul medical. Curtea consideră că instanţa naţională s-a aplecat mai mult asupra considerentelor de procedură decât asupra celor umanitare şi l-au împiedicat pe dl. Dorneanu să îşi trăiască ultimele zile în demnitate”, a stabilit CEDO, în cazul Dorneanu.

Justiția din România nu judecă la fel, asta este un lucru stabilit deja. De exemplu, un caz similar de pe rolul Curții de Apel Pitești a fost soluționat rapid în favoarea deținutului, tocmai ca acesta să aibă posibilitatea reală de a beneficia de un tratament medical adecvat și corect pentru tratarea bolilor de care acesta suferea.

Campioană la abuzuri împotriva propriilor cetățeni

Săptămâna trecută, președintele CEDO, Guido Raimondi, a precizat că România este campioana negativă a Europei la capitolul abuzuri comise împotriva cetățenilor ei. Asfel, potrivit lui Raimondi, în 2017, din totalul cererilor înregistrate la CEDO, un număr de 9.900 au fost trimise din România, ceea ce înseamnă un procent de 17,6%. Marea majoritate a acestor cereri provin de la persoane care sunt închise și care reclamă condițiile inumane de detenție din închisori, un capitol aparte fiind supraaglomerarea acestora.

Planul pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare

Tot săptămâna trecută, Ministerul Justiţiei a trimis la CEDO „Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluţionarea supra-aglomerării carcerale şi a condiţiilor de detenţie”. Documentul a fost aprobat în şedinţa de Guvern din 17 ianuarie şi a fost elaborat ca urmare a unei hotărâri pilot pronunţată de CEDO în data de 25 aprilie 2017.

În sistemul penitenciar din România sunt peste 23.000 de persoane private de libertate, în condiţiile în care capacitatea de cazare este de doar 18.790, astfel că indicele mediu de ocupare este de 121,54%. Din această cauză, cea mai importantă promisiune a Ministerului Justiţiei se referă la faptul că, în următorii 6 ani, vor fi create 8.095 de noi locuri de detenţie şi vor fi modernizate alte 1.351.

În acelaşi document, România promite să realizeze modificări legislative care să ducă la reducerea numărului de persoane aflate în detenţie, cea mai importantă fiind introducerea supravegherii electronice (brăţara electronic – n.r.), care va fi introdusă în a doua jumătate a acestui an. Este analizată, totodată, oportunitatea promovării unui recurs în interesul legii în materia cererilor de liberare condiţionată, termenul de realizare fiind primul trimestru al acestui an.