Editura Evenimentul si Capital

Corespondenţă de la BRUXELLES. Jens Stoltenberg: NATO şi România se află în Afganistan pentru a nu deveni "raiul teroriştilor". Klaus Iohannis: Mulțumesc, dragă Jens pentru aprecierea României

Autor: | | 23 Comentarii | 1379 Vizualizari

În cea de-a doua zi a vizitei la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg. Discuțiile dintre cei doi au fost axate şi pe chestiuni de securitate internațională, urmare a atentatelor teroriste care au avut loc în Franța și Belgia. Iohannis l-a invitat pe secretarul general al NATO să efectueze o vizită în România.

UPDATE. 10.50.Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg:

  • Dragă Klaus, este o plăcere să te întâmpin aici, la sediul NATO, şi cred că acum am avut timp pentru discuţii extinse, iar faptul că ai vizitat sediul NATO atât de curând după ce ai preluat funcţia de Preşedinte al României arată dedicaţia României hotărâtă către NATO şi către apărarea pe care NATO o asigură tuturor aliaţilor.
  • Aş dori încep prin a spune că România este un aliat puternic al NATO şi a contribuit la alianţa noastră în atâtea feluri. Prezenţa dumnevoastră în Afganistan pentru atâţia ani a fost de mare importanţă pentru noi, iar dumneavoastră continuaţi misiunile de susţinere, ceea ce noi apreciem în mod deosebit.
  • M-am întâlnit cu soldaţii români când am vizitat Afganistan, înainte de Crăciun, şi am fost foarte impresionat de profesionalismul lor şi de determinarea pe care soldaţii dumneavoastră o dovedesc. Suntem foarte recunoscători pentru contribuţia dumneavoastră la misiunea noastră din Afganistan.
  • De asemenea, doresc să spun că ceea ce faceţi dumneavoastră în Afganistan este o luptă împotriva terorismului de fapt, pentru că motivul pentru care NATO şi România se află în Afganistan este pentru a preveni faptul ca Afganistan să fie raiul teroriştilor şi asta ne-am propus să facem.
  • Am făcut ca Afganistanul să nu mai fie raiul teroriştilor astăzi. Ceea ce s-a întâmplat în Paris săptămâna trecută ne susţine în ideea că NATO trebuie să continue războiul global şi efortul global de a lupta împotriva terorismului.
  • De asemenea, felicit România pentru contribuţia pentru misiunea din Kosovo, de a asigura stabilitate şi securitate aici. Şi vă felicit, de asemenea, pentru contribuţia în a dezvolta sistemul de apărare antirachetă al NATO, este de mare importanţă pentru noi. NATO şi România sunt hotărâte să păstreze un mediu stabil, în care să putem avea încredere unii în ceilalţi. Susţinem Republica Moldova şi am discutat cum România poate să continue să susţină Republica Moldova şi Ucraina şi să contribuie la stabilitatea din zonă.
  • NATO este gata să facă tot ceea ce trebuie şi suntem hotărâţi să facem tot ceea ce trebuie pentru a descuraja orice ameninţare împotriva aliaţilor noştri şi, de aceea, dezvoltăm planul de acţiune pentru creşterea nivelului de reacţie, care va pregăti forţele noastre să fie mai pregătite, să fie dislocate în termen scurt şi apreciez discuţia pe care am avut-o despre implementarea acestui plan de acţiune, atât importanţa măsurilor de asigurare printr-o prezenţă crescută pe flancul estic al Alianţei, dar şi adaptarea forţelor noastre şi înfiinţarea unei forţe pentru intervenţie rapidă, dezvoltarea şi stabilirea unităţilor pentru integrarea forţelor NATO şi a centrelor de comandă şi control în România, precum şi implementarea restului măsurilor din cadrul planului de acţiune pentru creşterea nivelului de reacţie.
  • Este un proces în dezvoltare, care va consolida şi va creşte viteza de reacţie a forţelor NATO pentru a-i proteja pe toţi aliaţii, care este scopul NATO, de altfel.
  • De asemenea, aş dori să salut şi, am discutat acest lucru în întâlnirea noastră, decizia României de a ajunge al un consens politic cu toate partidele politice parlamentare din România pentru a ajunge la un minim de 2% din PIB pentru apărare, ceea ce înseamnă că nu mai reducem bugetele de apărare, ci le creştem. România este un bun exemplu prin angajamentul pe care şi l-a asumat de a aloca 2% din produsul intern brut pentru apărare până în 2017.
  • Eu voi folosi exemplul României pentru mulţi dintre aliaţii noştri, afirmând că, dacă România poate să crească acest procent pentru apărare, ceea ce este o acţiune foarte importantă pentru România şi o acţiune foarte importanţă pentru noi toţi aliaţii, ar trebui să fie o dovadă pentru toţi aliaţii că se poate. Aşa că vă mulţumesc, încă o dată, pentru toate contribuţiile dumneavoastră, pentru toate activităţile şi pentru leadershipul pe care îl dovediţi. Vă felicit, domnule preşedinte.

 Klaus Iohannis:

  • Mulţumesc foarte mult, domnule Secretar General, dragă Jens, pentru primirea frumoasă, pentru aprecierea la adresa României. Sunt foarte bucuros că mă aflu astăzi aici.
  • Vizita mea confirmă angajamentul ferm al României față de partenerii nord-atlantici.
  • Astăzi l-am asigurat pe domnul Secretar General de întreaga susținere pentru eforturile alianței și am reinterat invitația de a vizita România, vom conveni împreună un moment potrivit pentru acest lucru.
  • Am avut o discuție foarte bună, plină de substanță. Statutul Romaniei de membru al NATO și UE, precum si Parteneriatul Strategic cu SUA, reprezintă, în definitiv, fundamentul polticii noastre externe și de securitate.
  • Anul 2014 a pus Europa și întreaga lume în fața unor provocări de securitate greu de imaginat în urmă cu puțin timp. Asistăm îngrijorați la intervențiile militare ilegale și la încălcarea integritătii teritoriale a unor state. Acestea reprezintă o încălcare a dreptului internațional și clar generează insecuritate în regiune.
  • Am convenit că este momentul să reconfirmăm prin acțiuni ferme solidaritatea la nivelul Alianței pentru a arăta clar că spiritul Articolului 5, care leagă membrii NATO în angajamentul de a se proteja mutual, este la fel de puternic acum, ca în momentul fondării Alianței noastre. În acest sens, pentru România este foarte important procesul de punere în aplicare a deciziilor luate la ultimul summit NATO în ceea ce privește măsurile de reasigurare a securității țărilor aliate din zonă.
  • În acest context, am abordat subiectul cheltuielilor de apărare în situaţia în care evoluţiile în materie de securitate la nivel internaţional, în special în vecinătatea estică a Uniunii, Ucraina, dar şi angajamentele asumate în cadrul NATO, au determinat necesitatea creşterii de către România a acestor cheltuieli.
  • L-am informat pe domnul Secretar General că România a poiectat atingerea în 2017 a nivelului de 2% din PIB pentru apărare şi păstrarea acestui nivel pentru cel puţin 10 ani.
  • Am discutat, de asemenea, despre nevoia susținerii continue din partea NATO a țărilor din Vecinătatea Estică. Am subliniat faptul că Ucraina, Republica Moldova și Georgia trebuie să primească atenția deosebită a Alianței pentru a răspunde noilor provocări de securitate din regiune.
  • L-am informat pe domnul Secretar General de progresul făcut de România în dezvoltarea Bazei de la Deveselu, care va deveni operaţional în acest an. Subliniez, încă o dată, natura defensivă a acestei baze și faptul că reprezintă o contribuţie importantă a României, în parteneriatul cu Statele Unite ale Americii, pentru a întări capabilitățile NATO.
  • Am confirmat pe această cale și contribuția semnificativă a României la misiunea NATO din Afganistan, în spiritul solidarității din Alianță. Mulţumesc, domnule Secretar General.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Politica

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate