Editura Evenimentul si Capital

O aventură prin timpuri de mult uitate. Drumul Regelui, destinaţie fabuloasă pentru ultimele zile de vacanţă

Momâile, relicve antice învăluite în mister
Autor: | | 3 Comentarii | 3502 Vizualizari

Puţini ştiu că numele drumului naţional DN 67C - Transalpina este, de fapt şi, mai ales de drept: Drumul Regelui. Varianta modernă a fost construită la îndemnul lui Carol al II-lea şi inaugurată în 1935. Este, fără doar şi poate, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri asfaltate din lume

Tradiţia şi istoria şiau pus amprenta la tot locul, iar vestigiile erup, parcă din pământ, transformându-ne voiajul într-o aventură prin timpuri de mult uitate, în ţara marelui voievod Litovoi, conducătorul Olteniei. Drumul antic, spune povestea, era cunoscut ca: „Poteca Dracului”, el trecea, ca şi azi, prin Novaci- Rânca - vârful Plopu-muntele Păpuşavârful Denghelu- pasul Urdele-vârful Cărbunele-Muntinul Mic-Valea Lotrului- Obârşia Lotrului, Şugag-Jina-Poiana Sibiului, Rod, Tilişca şi se finalizezază în Săliştea.

Mutilarea numelui

Schimbarea numelui s-a petrecut în perioada comunistă, când, obligaţi de Nicolae Ceauşescu să promoveze valorile socialiste ale turismului, fiecare judeţ a trebuit să vină cu propuneri. Gorjenii s-au gândit ca daca îi vor spune că vor să promoveze Drumul Regelui nu au nici o şansă, aşa că l-au „rebotezat”: Transalpina.

Inaugurarea s-a făcut în primele zile ale anului 1935 la Poiana Sibiului, cronicarii consemnând ataşamentul oamenilor faţă de Rege: „Localnicii, în semn de preţuire, au aşternut în calea Majestăţii Sale un covor de otavă, iar o frumoasă fată i-a oferit un costum naţional”.

În 1935, la inaugurarea Drumului Regelui, Carol al II-lea şi suita sa au parcurs traseul Săliştea-Novaci în opt ore.

Comoara lui Mihai Viteazul, ascunsă de Baba Novac

Dacă despre Transfăgărăşan s-a scris mult şi este deja un traseu foarte aglomerat, Drumul Regelui a fost privat de promovarea mult meritată. Puţin ştiu că sub denumirea oficială de DN 67C se ascunde un traseu de o frumuseţe rară, cel mai înalt drum naţional din România, şoseaua atingând altitudiunea de 2.145 metri.

Punctul de plecare este în Novaci şi te îndeamnă la o călătorie uşoară la început. Traseul rutier este în urcare lină, iar vegetaţia abundentă îţi fură privirea. Panta devine abruptă brusc, după o curbă care nu prevesteşte nimic. Preţ de câteva sute de metri drumul îti absoarbe toată atenţia din cauza arcuirilor în pantă ale traseului. Motorul obosit salută fericit ieşirea din meandrele primului test al şoselei montane. Ajungem pe un platou unde ne întâmpină un vânt subţire şi câţiva picuri de ploaie.

Legenda spune că aici era unul din locurile secrete în care dacii îl venerau pe Zamol xis, apoi romanii au trecut triumfători spre inima Daciei, Litovoi îşi conducea oamenii pentru a-şi apăra graniţele, iar pe aceste pietre a descălecat Baba Novac, după crunta bătălie de pe Câmpia Turzii, unde a fost ucis Mihai Viteazul, în căutarea locului de taină unde să pună la adăpost tezaurul ţării. Povestea spune că a venit cu nouă desagi pe care i-ar fi ascuns în spatele muntelui Păpuşa.

După o binemeritată pauză, pornim la drum şi intrăm în staţiunea Rânca. Puzderie de pensiuni, cu muşcate la ferestre, ne îmbie la o minivacanţă, o masă îmbelşugată tradiţională sau măcar la un sirop din muguri de brad, preparat de gosopodine pricepute.

FOTO: Zid de sprijin din zidărie uscată cu locașuri de tragere, construit în timpul Primului Război Mondial

Un traseu mistic, păzit de Momâi

Nu cedăm tentaţiei şi părăsim oaza de civilizaţie. Brusc, drumul se aşterne în faţa noastră învăluit în nori groşi cenuşii, ce fierb în ceaunele abisurilor care înconjoară şoseaua. Suntem cu capul în nori, la propriu, am atins cea mai înaltă cotă a drumului, 2.145 metri.

Repere antice încă actuale

Vizibilitatea nu depăşeşte doi metri de la farurile maşinii. Părăsim, pentru câteva momente, confortul maşinii, vălătucii de abur ne învăluie accentuându-ne senzaţia că păşim într-o altă lume, într-un alt timp. La picoarele noastre, pe buza prăpăstiei, este o construcţie piramidală din pietre, cu o înălţime de aproape un metru. Ghidul nostru, Cristian Tudor, drumarul care cunoaşte locurile ca-n palmă ne spune povestea locului. „Părăsim timpul prezent şi intrâm pe tărâmul legendelor.

Aceasta este o Momâie sau om de piatră. Se spune că ele sunt paznicii drumului şi, totodată ocrotesc şi îndrumă prietenii spre locuri sigure, iar pe duşmani îi trimit direct în hăurile munţilor. Pe Baba Novac l-au îndrumat spre un loc de taină astfel încât comoara ce o purta cu el să nu fie găsită decât de cei aleşi de Dumnezeu să o facă”. Momâile există de secole în istoria oierilor ce îşi petrec vara aici. Ei spun că sunt puncte de reper către strungi şi paznici pe timp de iarnă ai munţilor, dar, dacă-i întrebi cine le-a construit şi cine a ales locul strungilor, ridică din umeri a necunoaştere.

Măgarii, mai buni ca teodolitul

Prima formă modernă a drumului a fost construită de către nemţi. Cu toate că au venit echipaţi cu teodolite pentru a alege cel mai bun traseu, localnicii au adus măgari cu samare şi i-au mânat pe munte. Inginerii nu au putut decât să constate că cel mai bun traseu a fost cel ales de către măgari. Construcţia făcută în timpul primului război mondial rezistă şi acum cu toate că este realizată printr-un procedeu numit „zidărie uscată”, fără lianţi. Localnicii spun că la construcţia drumului au fost folositi deţinuţi. „Lucrarea are o rezistenţă extraordinară, doar cu excavatorul poţi să o scoţi. Din loc în loc, se mai văd şi astăzi locaşurile de tragere. Pe atunci, drumul, care reprezenta totodată şi frontiera, era păzită de 50-70 militari călare. Încă se mai văd urmele cazărmilor de atunci. Şoseaua modernă, asfaltată, urmează, în proporţie de 95%, traseul realizat de nemţi şi pe cel al drumului făcut pe vremea Regelui Carol al II-lea”, ne spune Cristian Tudor.

FOTO: Drumul Regelui

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate