Editura Evenimentul si Capital

„Pompeiul” pierdut din măruntaiele Bărăganului. Acasă la Mihai Viteazul, în Orașul de Floci

Doar o mică parte din ceea ce a fost, cândva, „Orașul de fl oci” a fost cercetată. În următoarele două veacuri, arheologii o să tot aibă la ce săpa FOTOGRAFII: RĂZVAN PETRESCU
Autor: | | 22 Comentarii | 9354 Vizualizari

A apărut înainte de 1431 și a dispărut în neant pe la 1750. Arăta ca o Veneție a Bărăganului, a fost ras de pe lume precum Cartagina și acoperit cu pământ ca Pompeiul cu lavă. Supraviețuitorii s-au împrăștiat în lume. Cei ce trăiesc astăzi, în vecinătate, se cred urmașii lui Mihai Viteazul! Cum vii pe vechiul drum spre mare, cu cinci kilometri înainte de a intra în comuna Giurgeni și să treci podul peste Dunăre, la Vadu Oii, pe mâna dreaptă, vezi o tarla răscolită de săpături, două cruci și o bucată de zid vechi. Dacă ești curios și oprești, te întâmpină o poartă de lemn pe care scrie mare: „Orașul de Floci”. Ai ajuns fix în locul unde s-a născut Mihai Petrașcu, fiul Tudorei. Adică cel pe care istoria avea să-l amintească sub numele de Mihai Viteazul. Și oricât de obscen ți-ar suna cuvântul „floci”, acesta nu are, în esența sa, nimic peiorativ. Pur și simplu, așa se numea, în vechime, lâna de oaie!

„Aici se află singurul oraș medieval din România și chiar din Europa, peste care nu s-au suprapus locuiri contemporane!”, se mândrește arheologul Florin Vlad, rotofeiul director al Muzeului Județean de Istorie Ialomița. De la el afli că localitatea dispărută este pomenită în scriptele istorice încă din 1431, pe timpul domnitorului Dan al II-lea, cu aproape un secol înainte ca ultimul mare condotier al Europei și primul nostru întregitor de neam să se nască chiar aici.

Urmașii domnitorului

La birtul din Giurgeni, de peste drum de „borcanul” părăsit de polițiștii de la Circulație, patru vlăjgani zdraveni se încălzesc la o votculiță de crivățul de afară. Tuspatru sunt giurgeneni neaoași, adică locuitori ai comunei Giurgeni, de pe malul Dunării, localitate cunoscută îndeosebi pentru braconierii de sturioni. Sunt românii care locuiesc la doar câțiva kilometri de orașul de baștină al lui Mihai Viteazul. Spun că se trag din foștii „flocari”, chit că nu există un argument istoric în acest sens. Vali Custură are 36 de ani, studii de contabil, dar este agent de pază fără serviciu. „Unu la mână, ca orice român, tre’ să te simți mândru că ești urmașul lui Mihai Vodă! Să luăm o anumită parte din ceea ce a făcut el! Acum sunt vremuri foarte grele...”, e cam dezlânat la vorbă nenea Vali. Florin Suru, de 26 de ani, și el șomer, îl completează mai coerent: „Ne mândrim că avem și noi în zona noastră pe cineva ca Mihai Viteazul! E un model că a unit neamul românesc”. Claudiu Savu, de 37 de ani și de meserie paznic la orice, cumpănește răspunsul la întrebarea care din conducătorii neamului nostru îi place cel mai mult: „Cre’ că Mihai, că a luptat el pentru sine, da’ și pentru noi! Că, altfel, eram o parte la ruși și restul la alții”. Îi i-a vorba din gură Emil Bran, chiar antrenorul echipei de fotbal Dunărea Giurgeni. „Mihai a fost, la vremea sa, un conducător super! Da’ acu’ ne-am cam dat la fund! Vlad Țepeș era bun acum! Cum e Gâlcă bun la Steaua...”. La sfârșit, toți patru pozează mândri lângă monumentul dedicat marelui voievod din centrul comunei de lângă „Orașul de Floci”.

Un leu și cinzeci de bani biletul

Dar, de ce un astfel de oraș târg a apărut tocmai acolo, la marginea Bărăganului? „Orașul de Floci a apărut ca o necesitate a negustorilor din Ardeal să facă joncțiunea cu cei din Dobrogea. Aici veneau oierii ardeleni, în transhumanță, să-și vândă produsele și să-și țină oile la iernat. De unde și numele satului Vadu oii, de peste Dunăre. Erau cinci-șase mii de locuitori permanenți, fără satele din jur. Dar se putea ajunge și la 20.000, cu cei aflați în tranzit de afaceri”, îți explică muzeograful-arheolog Radu Coman, custodele Bazei de Cercetare și Expunere Muzeală „Orașul de Floci”. Expoziția sa de relicve medievale poate fi admirată pentru numai 1,5 lei, iar la grupuri se mai face și reducere de 75%. Cât depre ruinele dezgropate, acestea pot fi vizitate pe gratis. Dar cât a locuit Mihai, fiul lui Petrașcu și al Tudorei la „Orașul de Floci”? „În mod sigur a copilărit și a stat aici până în tinerețe. În documente este arătat drept «tânăr boier și negustor la oraș»! Era un afacerist versat! Avea relații comerciale cu negustori din toate semințiile din zonă, inclusiv cu turcii!”, relatează molcom custodele bazei arheologice.

De la floci la flocăit

„Numele Orașului de Floci este menționat alături de alte orașe comerciale, cum ar fi Câmpulung sau Târgoviște. Era un punct economic important!”, explică istoricul. În Orașul de Floci se comercializau, acum cinci secole și jumătate, animale, textile, veselă, bijuterii, grâne și multe altele. „Chiar Mihai Viteazul a făcut negoț cu giuvaeruri și a fost negustor de vite. Le vindea oi și vaci turcilor!”, afli de la Florin Vlad lucruri mai puțin știute despre marele domn valah. Dar de unde până unde denumirea așezării? „Prima variantă, a lui Nicolae Iorga, ar fi cea care vine de la comerțul cu lână și prelucrarea ei. Așa-numitul <>! Cea de-a doua, a lui B.P. Hașdeu, este că numele ar fi de origine turco-tătară, întrucât așa îi numeau ei pe vlahi: «iflac» sau «ifloc». Dar cea de-a doua teorie n-a prins în lumea istoriei”, desface arheologul etimologia simpaticei denumiri.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Reportaj

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate